DOC Un consilier socialist, „a primit un șut în fund” pentru declarațiile sale. Vrea să lichideze chioșcurile cu ziare

Declarațiile consilierului municipal din partea PSRM, omul din spatele afacerii specializată în producerea detergenților, și unul dintre liderii pieței de dezinfectanți de la noi, Dinari Cojocaru care a propus CMC-ului să voteze pentru lichidarea chioșcurilor cu ziare, a trezit nedumerirea și indignarea mai multor redacții de ziare din țară, scrie Realitatea.md.

Reprezentanții publicațiilor au taxat dur ieșirea lui Cojocaru și au solicitat scuze publice din partea funcționarului pentru că și-a permis să discrediteze presa scrisă.

„Credem că astfel de declarații ale dvs. sunt tendențioase și cu caracter agresiv, se dorește doar o politizare a acestui segment de activitate, dar nu susținere, iar astfel de mesaje nu vă fac față”, se arată în scrisoarea expediată în adresa consilierului municipal.

„Redacțiile de ziare își exprimă îngrijorarea referitor la declarațiile publice făcute în cadrul ședinței Consiliului Municipal Chișinău, din 07.10.2021, despre distribuția ziarelor și publicațiilor periodice, precum și atacul la ziariști, la persoane. Problema distribuției publicațiilor periodice nu este de azi, iar nenumăratele demersuri pe care le-am făcut de-a lungul anilor, cel puțin, ne asigură un loc de muncă, o posibilitate de a procesa, dar și mai mult de a informa și acel mic grup de persoane care procură ziare și își doresc să fie informați. Credem că astfel de declarații ale dvs. sunt tendențioase și cu caracter agresiv, se dorește doar o politizare a acestui segment de activitate, dar nu susținere, iar astfel de mesaje nu vă fac față, cităm: Toți au trecut la era tehnologiei. Toți stau în telefoane, tablete. Stau acasă în calculatoare și „nimeni nu mai cumpără ziarele acestea””, se arată în scrisoarea redacțiilor.

Prin urmare, cele reprezentanții celor 10 redacții semnatare solicită consilierului socialist următoarele:

„Prin această scrisoare deschisă, vă solicităm susținerea și acordarea scuzelor de rigoare pentru discreditarea pe care ați adus-o presei/distribuției acesteia, într-un final consumatorilor noștri, să stopați lichidarea punctelor de distribuție a ziarelor și publicațiilor periodice.”

Nu este clar deocamdată dacă scrisoare a fost sau nu recepționată de consilierul municipal.

Amintim că în februarie 2020, în mai multe informații publice, oferite de colegii noștri au fost prezentate informații precum că, în ultimii cinci ani, în Republica Moldova şi-au sistat activitatea redacţiile a peste 50 de ziare şi reviste, din cauza situaţiei în care s-a pomenit sectorul distribuţiei ediţiilor periodice.

La 27 martie 2020, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” anunța redacțiile despre „sistarea pe un termen nedeterminat” a distribuției ziarelor și revistelor, invocând regimul special de muncă pentru protecția angajaților în perioada stării de urgență.

Asociația Presei Independente (API) a atras atenția autorităților despre riscurile sistării procesului de editare a publicațiilor periodice, inclusiv asupra dreptului la informare al cetățenilor. Ulterior, Poșta Moldovei a reluat distribuția publicațiilor periodice.

#chioscuri #consilier #declaratii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.