Presa străină despre războiul gazelor dintre Moldova și Rusia: Un nou contract în schimbul legăturilor mai slabe cu UE

27 Oct. 2021, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Oct. 2021, 10:32 // Actual //  bani.md

Compania rusă Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin, relatează Financial Times.

Republica Moldova a declarat stare de urgenţă în timp ce încearcă să îşi asigure suficiente livrări pentru a trece peste criza de gaze din timpul iernii. Luna trecută, Gazprom, controlată de Kremlin, a redus livrările către Moldova cu o treime, ca urmare a încheierii unui contract pe termen lung, şi a cerut mai mult decât dublul condiţiilor anterioare pentru a continua să furnizeze gaz.

În cadrul negocierilor din această lună, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE, au declarat persoane informate despre discuţii.

De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.

Două persoane informate cu privire la discuţii au declarat că Kremlinul a văzut negocierile privind gazele ca parte a unei înţelegeri politice mai largi cu Moldova, după ce preşedinta Maia Sandu a preluat funcţia anul trecut, iar partidul său ferm pro-UE a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile din iulie.

Analiştii de pe piaţă au sugerat că Rusia profită de poziţia Gazprom ca unic furnizor al Moldovei pentru a pune presiune asupra guvernului de la Chişinău, care a promis să iasă din orbita Moscovei şi să se îndrepte spre vest.

Acest lucru are loc pe fondul unei crize mai ample a gazelor la nivel mondial, care a împins preţurile de pe piaţă la niveluri record.

Luna aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a respins ca fiind „o prostie totală” sugestiile potrivit cărora Kremlinul ar fi folosit livrările de gaze ca armă politică împotriva altor ţări.

Liberalizarea pieţei gazelor ar afecta negativ Gazprom şi Moldovagaz, filiala sa din Moldova care deţine şi operează reţeaua de gaze a ţării şi cumpără şi vinde transporturi.

De asemenea, Moscova ar prefera ca Moldova să renunţe la acordul privind Zona de liber schimb cu UE şi să semneze în schimb cu rivala – Uniunea Economică Eurasiatică.

Moscova consideră că Moldova intră în sfera sa de influenţă şi se consideră protectoarea populaţiei vorbitoare de limbă rusă din statul separatist Transnistria, unde păstrează un mic contingent militar.

Dmitri Kozak, un oficial de rang înalt de la Kremlin care conduce relaţiile Moscovei cu statele post-sovietice, a purtat negocieri săptămâna trecută cu oficialii moldoveni care nu au reuşit să ajungă la un compromis privind preţul gazelor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că oferta Gazprom a fost „atent calibrată, clară, justificată şi, din punct de vedere al preţului, extrem de favorabilă părţii moldoveneşti”, potrivit Interfax.

Moldova a primit marţi primul său transport de gaze dintr-o sursă non-rusă, cumpărând 1 milion de metri cubi de la PGNiG din Polonia, via Ucraina, într-o licitaţie care a ocolit Moldovagaz.

Acest lucru, pe lângă un alt transport de probă din România, a venit după săptămâni de discuţii de criză cu oficialii UE pentru ca Bruxelles-ul să ofere sprijin financiar suplimentar şi pentru ca statele membre să pună gaze la dispoziţie.

Guvernul Republicii Moldova se teme de tulburări în masă în această iarnă, fie din cauza lipsei de gaz, fie din cauza preţurilor inevitabil de ridicate pentru încălzire şi energie.

„Ruşii lovesc ţara în cel mai slab punct al său, în cel mai prost moment posibil”, a declarat un oficial implicat în negocieri.

Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova, va conduce joi o delegaţie la Bruxelles pentru discuţii, în contextul în care se discută despre creşterea nivelului de granturi şi împrumuturi acordate de UE.

Oficialii moldoveni se vor întâlni miercuri, la Sankt Petersburg, cu directorul general al Gazprom, Alexei Miller. Diplomaţii UE au îndemnat ţara să nu semneze un nou acord pe termen lung cu compania rusă şi să găsească, în schimb, soluţii pe termen scurt pentru a face faţă iernii.

25 Iul. 2026, 14:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Iul. 2026, 14:05 // Actual //  Grîu Tatiana

Puține lucruri compromit mai repede o politică publică decât propriile reguli de aplicare. În aprilie 2025, Guvernul a introdus taxa pentru avizele de racordare nevalorificate, cu scopul declarat de a descuraja blocarea artificială a capacităților din rețeaua electrică, scrie newsalert.md.

Logica măsurii era simplă. Cine obține un aviz de racordare, rezervă capacitate în rețea și nu dezvoltă proiectul – urma să plătească pentru această rezervare. Măsura viza situațiile în care dezvoltatori păstrau ani la rând zeci de megawați blocați prin avize, în timp ce alți investitori nu mai găseau capacitate disponibilă.

Formula de calcul era clară, stabilită prin Legea nr. 164/2025: 50% din 1.000 de lei pentru fiecare kilowatt din avizele neprelungite și 70% pentru cele prelungite.

ANRE a aplicat rapid noul mecanism. În septembrie 2025 a emis prima serie de decizii de impunere, în valoare de peste 103 milioane de lei. În februarie 2026 a urmat o nouă rundă, de aproximativ 131 de milioane de lei. Pe hârtie, statul ajunsese să pretindă aproape un sfert de miliard de lei.

În practică, însă, toate deciziile au fost contestate în instanță, iar până în prezent bugetul nu a încasat niciun leu din această taxă.

De la taxă la … excepție

În decembrie 2025, la propunerea Ministerului Energiei, Parlamentul a introdus în Legea energiei electrice articolul 72 alin. (10), care prevedea un regim distinct pentru participanții la licitațiile organizate de stat pentru proiectele de energie regenerabilă.

Ulterior, presa economică a remarcat o situație neobișnuită: unele companii participau la licitații cu proiecte de dimensiuni reduse, deși dețineau avize de racordare pentru capacități mult mai mari.

Ministerul Energiei a confirmat această situație chiar în nota de fundamentare a modificărilor legislative ulterioare. Potrivit ministerului, existau investitori care rezervaseră prin avize capacități semnificative, dar participau la licitații doar cu o parte din acestea.

Ca urmare, articolul 72 a fost abrogat și înlocuit cu articolul 21¹, care prevede că taxa de nevalorificare nu se aplică pentru capacitatea cu care investitorul participă la licitație.

Modificarea a rezolvat o problemă, dar a creat alta.

O întrebare la care legea nu răspunde

Nici legea, nici Ghidul de desfășurare a licitației nu precizează ce se întâmplă dacă un aviz de racordare este valabil la data depunerii ofertei, dar expiră înainte ca dosarul să fie examinat de comisia de licitație.

Răspunsul apare chiar într-un proces-verbal al Comisiei de licitație din 2026:

„Documentația de licitație nu conține o prevedere expresă care reglementează circumstanțele în care investitorul depune oferta tehnică, care include un aviz de racordare valabil la momentul depunerii ofertei, dar expirat la momentul examinării ofertei tehnice.”

Comisia a concluzionat că lipsa unui nou aviz nu reprezintă o abatere materială și că situația „necesită clarificări suplimentare”.

Cu alte cuvinte, chiar autoritatea care evalua ofertele a constatat existența unui vid de reglementare.

Trei companii, trei situații diferite

Procesul-verbal din 2026 prezintă trei exemple relevante.

Repower North SRL a participat la licitație cu un proiect de 4,2 MW, deși avizul de racordare expirat acoperea 72,6 MW. Compania a susținut că avizul era valabil la data depunerii ofertei și nu și-a asumat obținerea unuia nou.

QAIR DOVA SRL (fosta Electra Norte Molwind) a licitat pentru 47 MW, în timp ce avizul său de 60 MW, deja prelungit o dată, expirase între timp. Compania a explicat că proiectul fusese construit pe premisa menținerii valabilității avizului și că expirarea acestuia afectează inclusiv finanțarea investiției.

Consorțiul Navitas Energy SRL – Elteprod Invest SRL a participat cu aceeași capacitate prevăzută în aviz, 4,8 MW, și a declarat expres că va solicita un nou aviz de racordare.

Trei sume posibile pentru aceleași trei avize

Aplicând strict formula prevăzută de lege, taxa aferentă celor trei avize expirate ar însuma 81,66 milioane de lei:

Repower North – 36,3 milioane de lei; QAIR DOVA – 42 milioane de lei; Navitas Energy – Elteprod Invest – 3,36 milioane de lei.

Problema este că articolul 21¹ poate fi interpretat în cel puțin două moduri diferite, iar între aplicarea lui strictă și absența oricărei aplicări, statul câștigă sau pierde exact această sumă.

Prima variantă este aplicarea strictă a legii, fără nicio scutire, situația în care articolul 21¹ nu acoperă niciunul din cele trei avize, fie pentru că expiraseră deja înainte ca licitația să le poată proteja, fie din orice alt motiv de neaplicabilitate. Taxa rămâne datorată integral: 81,66 milioane de lei.

A doua variantă este scutirea parțială: articolul 21¹ se aplică exclusiv capacității cu care investitorul participă efectiv la licitație, iar taxa rămâne datorată pentru diferența dintre capacitatea rezervată prin aviz și cea licitată. În cazul celor trei proiecte, statul ar încasa aproximativ 43,3 milioane de lei.

A treia variantă este scutirea totală: simpla participare la licitație exonerează integral investitorul de taxa aferentă avizului, indiferent de diferența dintre capacitatea rezervată și cea licitată. Suma datorată devine, în acest caz, zero.

Trei interpretări ale aceluiași articol, trei sume posibile pentru buget, de la 81,66 milioane de lei până la … zero lei. Iar diferența dintre cel mai favorabil și cel mai puțin favorabil scenariu este exact 81,66 milioane de lei.

Consecința practică a excepției

Dincolo de calculele financiare, efectul practic al actualei reglementări este evident. În cazul celor trei companii, aplicarea excepției prevăzute la articolul 21¹ este legată de participarea la licitațiile organizate de stat. În lipsa acestei excepții, avizele de racordare expirate ar fi rămas supuse regimului general de taxare prevăzut de lege.

Ministerul Energiei a inițiat taxa pentru a descuraja blocarea capacităților din rețea. Ulterior, aceeași instituție a promovat modificările legislative care au introdus excepția aplicabilă participanților la licitații. În același timp, Comisia de licitație a constatat oficial că legislația nu oferă un răspuns clar pentru situațiile în care avizele expiră în timpul procedurii.

În acest context, întrebarea adresată Ministerului Energiei este una strict juridică și, mai ales, bugetară: din cele 81,66 milioane de lei aferente celor trei avize expirate, ce sumă va fi încasată efectiv de stat și în temeiul cărei interpretări a articolului 21¹ va fi luată această decizie? În condițiile în care nici legea, nici ghidul licitației și nici Comisia de licitație nu au oferit până acum un răspuns explicit.