Enclava din stânga Nistrului, la sapă de lemn. Fala: Industria transnistreană e obligată conjunctural să caute cărbune

Poziția Tiraspolului este acum mai critică decât a Chișinăului. Oficialii moldoveni pot face rost și de curent, și de gaze de oriunde, e adevărat la un preț mai mare decât era până nu demult în relația cu Gazprom, pe când industria transnistreană e obligată conjunctural să caute cărbune sau alți combustibili, constată economistul Alexandru Fala de la Expert Grup.

Potrivit lui, chiar dacă tehnic gazele ruse ar putea intra lejer în regiunea separatistă, actualul cadru comercial ar obliga Tiraspolul să aibă o înțelegere cu Moldovagaz, companie controlată de ruși, dar înregistrată în R. Moldova.

În acest război e prima dată când regiunea transnistreană poate fi utilizată ca argument pentru R. Moldova. E nevoie de un contract între Gazprom și Moldovagaz ca să poată fi livrat gaz și în regiunea transnistreană. Maximum ce poate să obțină Transnistria asta e gazul pentru producerea energiei electrice care ulterior să ne revină și nouă. Pe dimensiunea comercială ține de R. Moldova, Transnistria are pe dimensiunea asta doar compania de transport. Tiraspoltransgaz este o companie înregistrată în R. Moldova și cadrul cam prevede așa că furnizorul încheie contract cu producătorul și apoi furnizorul încheie contract cu transportatorul și distribuitorii. Cred că acum, în situația dată, Transnistria mai degrabă consolidează poziția R. Moldova în negocieri”, a punctat Fala într-o intervenție pentru Radio Europa Liberă.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

#trannistria #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.