DOC Dinari Cojocaru are un aliat de la PAS în lupta cu chioșcurile cu ziare. Redacțiile cer implicarea lui Ion Ceban

27 Oct. 2021, 13:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Oct. 2021, 13:46 // Actual //  bani.md

Dinari Cojocaru, consilier municipal din partea PSRM, taxat dur pentru declarațiile scandaloase de mai multe redacții de ziare de la noi, se pare că are un aliat în lupta sa cu chioșcurile. Este vorba de consilierul municipal din partea PAS, în prezent director al „Poștei Moldovei”, Roman Cojuhari.

Cei doi sunt, de altfel, cei mai vocali la ședințele Consiliului Municipal Chișinău, mai cu seamă atunci când se discuta despre chioșcurile cu ziare. Acest lucru îngrijorează presa tipărită, și nu doar, care solicită implicarea primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban pentru a opri acest dezmăț, pus la cale de cei doi consilieri. Cel puțin asta se arată într-o scrisoare deschisă expediată în adresa edilului Capitalei, dar și în adresa fracțiunilor din CMC.

„Prin această scrisoare deschisă, vă solicităm susținerea și acordarea scuzelor de rigoare pentru discreditarea pe care ați adus-o presei/distribuției acesteia, într-un final consumatorilor noștri, să stopați lichidarea punctelor de distribuție a ziarelor și publicațiilor periodice”, se arată în scrisoare.

Între timp, redacțiile se arată total nedumerite de faptul că cei doi consilieri încearcă să blocheze și sisteze activitaea chioșcurilor cu ziare, însă nu văd problemele reale ale orașului, cum ar fi: gheretele și comerț stradal neautorizat care au împânzit orașul, și nu doar acestea. Mai exact, în timp ce gheretele cu produse chimice, cu cafea, lapte, carne, cei doi consilieri, Cojocaru și Cojuhari, aruncă cu pietre în gheretele de presă.

„Chioșcurile cu ziare ne asigură un loc de muncă, o posibilitate de a procesa, dar și mai mult de a informa și acel mic grup de persoane care procură ziare și își doresc să fie informați. Presa, distribuția presei periodice cu toți cunosc că nu poate exista fără subvenții, fără un suport financiar, iar asta nu e motiv de a fi lichidată, iar drept motiv că în acel loc/spațiu se comercializează și alte produse, este un mic suport de susținere a acesteia, nimic mai mult… Este evident că lichidareea chioșcurilor de distribuție a presei periodice trebuie percepută și evaluată în ansamblu. Impactul este mult mai larg. Peste 4 000 de persoane vor rămâne fără un loc de muncă, nu se vor mai achita salarii și impozite la bugetul de stat, ziarele, revistele și altă presă periodică nu va mai încasa minim 25% din venituri și pot ajunge în prag de faliment, tipografiile vor tipări mai puține ziare, precum și multe alte efecte colaterale”, se mai precizează în scrisoarea redacțiilor semnatare.

Amintim că declarațiile consilierului municipal din partea PSRM, omul din spatele afacerii specializată în producerea detergenților, și unul dintre liderii pieței de dezinfectanți de la noi, Dinari Cojocaru care a propus CMC-ului să voteze pentru lichidarea chioșcurilor cu ziare, a trezit nedumerirea și indignarea mai multor redacții de ziare din țară.

DOC Un consilier socialist, „a primit un șut în fund” pentru declarațiile sale. Vrea să lichideze chioșcurile cu ziare

Reprezentanții publicațiilor au taxat dur ieșirea lui Cojocaru și au solicitat scuze publice din partea funcționarului pentru că și-a permis să discrediteze presa scrisă.

„Credem că astfel de declarații ale dvs. sunt tendențioase și cu caracter agresiv, se dorește doar o politizare a acestui segment de activitate, dar nu susținere, iar astfel de mesaje nu vă fac față”, se arată în scrisoarea expediată în adresa consilierului municipal.

Amintim că în februarie 2020, în mai multe informații publice, oferite de colegii noștri au fost prezentate informații precum că, în ultimii cinci ani, în Republica Moldova şi-au sistat activitatea redacţiile a peste 50 de ziare şi reviste, din cauza situaţiei în care s-a pomenit sectorul distribuţiei ediţiilor periodice.

La 27 martie 2020, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” anunța redacțiile despre „sistarea pe un termen nedeterminat” a distribuției ziarelor și revistelor, invocând regimul special de muncă pentru protecția angajaților în perioada stării de urgență.

Asociația Presei Independente (API) a atras atenția autorităților despre riscurile sistării procesului de editare a publicațiilor periodice, inclusiv asupra dreptului la informare al cetățenilor. Ulterior, Poșta Moldovei a reluat distribuția publicațiilor periodice.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!