Apple revine pe a doua poziţie în topul producătorilor de smartphone-uri

31 Oct. 2021, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Oct. 2021, 10:54 // Actual //  bani.md

După un trimestru cu o creştere spectaculoasă, chiar împotriva curentului, producătorul iPhone-ului este, din nou, al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume.

Conform IDC, citat de news.ro piaţa smartphone-urilor a scăzut, în al treilea trimestru, cu 6,7%, trăgându cu ea, în jos, nume mari din rândul producătorilor, inclusiv Xiaomi şi Samsung.

De la 80,4 milioane de unităţi livrate în urmă cu un an, Samsung a livrat acum doar 69 de milioane de unităţi, ceea ce-i aduce producătorului coreean o scădere de 14,2%.

Şi Xiaomi a scăzut, deşi nu la fel de mult ca Samsung. Producătorul chinez a livrat 44,3 milioane de unităţi, ceea ce reprezintă o scădere de 4,6% faţă de cele 46,5 milioane de unităţi livrate în urmă cu un an.

Apple, pe de altă parte, a înotat împotriva curentului şi chiar a reuşit să crească spectaculos, cu 20,8% de la an la an. Producătorul iPhone-ului a livrat 50,4 milioane de unităţi şi a trecut peste Xiaomi, fiind acum pe locul doi.

Scăderea pieţei şi a unora dintre producători este pusă pe criza de cipuri, care abia acum se face simţită, cu adevărat, în rândul producătorilor de smartphone-uri. Ca excepţie, Apple a reuşit să se păzească mai bine de această criză, având stocuri care au protejat-o până la un punct.

18 Nov. 2026, 13:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 13:09 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul a aprobat proiectul bugetului de stat pentru 2027, care prevede venituri de 92,3 miliarde de lei și cheltuieli de 112,25 miliarde de lei. Față de 2026, veniturile ar urma să crească cu aproximativ 12 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 8,9 miliarde. Proiectul prevede mai mulți bani pentru educație, sănătate și protecție socială, dar și reduceri de cheltuieli la mai multe instituții.

Deficitul bugetar este estimat la 19,9 miliarde de lei, echivalentul a 4,7% din produsul intern brut. Acesta ar urma să scadă cu aproximativ 3,1 miliarde de lei față de 2026 și să fie acoperit în principal din surse externe, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene.

Premierul Vasile Tofan a spus, în ședința Guvernului, că proiectul urmărește să asigure finanțarea reformelor prioritare și sprijinul pentru cetățenii vulnerabili, în paralel cu reducerea deficitului.

Cea mai mare reducere dintre cele enumerate de Tofan vizează Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, cu 49% față de 2026. Cheltuielile Agenției Proprietății Publice ar urma să scadă cu 25%, cele ale Agenției Antidoping cu 17%, iar cele ale Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării cu 16%. Proiectul mai prevede reduceri de 15% la Cancelaria de Stat, de 11% la Autoritatea Națională de Integritate, de 10% la Ministerul Mediului și de câte 5% la Serviciul de Informații și Securitate și Serviciul de Protecție și Pază de Stat.

Pentru educație sunt prevăzute 24,6 miliarde de lei, cu aproximativ 2,5 miliarde mai mult decât în 2026. Banii sunt destinați finanțării școlilor, salariilor profesorilor, burselor, alimentației copiilor și modernizării instituțiilor de învățământ. Alocările pentru sănătate ar urma să crească cu peste un miliard de lei, până la 10,8 miliarde, inclusiv pentru dotarea și modernizarea spitalelor și a centrelor de sănătate.

Protecția socială ar urma să primească 25,7 miliarde de lei, cu 1,54 miliarde mai mult decât în 2026. Printre măsurile prevăzute se numără sprijinul pentru familiile vulnerabile și compensațiile la energie. Pentru măsurile finanțate prin Fondul de reducere a vulnerabilității energetice sunt prevăzute peste 2,6 miliarde de lei.

Pentru domeniul economic, proiectul prevede 14,8 miliarde de lei. Bugetul include finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii, securitatea energetică și continuarea programelor de sprijin pentru întreprinderi, printre care Programul 373 și Programul de ajutor de stat pentru investiții. Pentru agricultură sunt prevăzute circa 2,4 miliarde de lei.

Peste 4 miliarde de lei ar urma să fie folosite pentru întreținerea și repararea drumurilor naționale și locale. Alte 1,3 miliarde sunt prevăzute pentru Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, iar 1,7 miliarde pentru infrastructura din localitățile care aleg să se unească voluntar.

În 2027 sunt planificate și 107 proiecte cu finanțare externă, pentru care sunt prevăzute aproximativ 4,5 miliarde de lei.

La baza proiectului stau o prognoză de creștere economică de 2,8%, o inflație estimată la 6,1% și o majorare de 10,7% a salariului mediu lunar. Documentul urmează a fi examinat și adoptat de Parlament.