Apple revine pe a doua poziţie în topul producătorilor de smartphone-uri

După un trimestru cu o creştere spectaculoasă, chiar împotriva curentului, producătorul iPhone-ului este, din nou, al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume.

Conform IDC, citat de news.ro piaţa smartphone-urilor a scăzut, în al treilea trimestru, cu 6,7%, trăgându cu ea, în jos, nume mari din rândul producătorilor, inclusiv Xiaomi şi Samsung.

De la 80,4 milioane de unităţi livrate în urmă cu un an, Samsung a livrat acum doar 69 de milioane de unităţi, ceea ce-i aduce producătorului coreean o scădere de 14,2%.

Şi Xiaomi a scăzut, deşi nu la fel de mult ca Samsung. Producătorul chinez a livrat 44,3 milioane de unităţi, ceea ce reprezintă o scădere de 4,6% faţă de cele 46,5 milioane de unităţi livrate în urmă cu un an.

Apple, pe de altă parte, a înotat împotriva curentului şi chiar a reuşit să crească spectaculos, cu 20,8% de la an la an. Producătorul iPhone-ului a livrat 50,4 milioane de unităţi şi a trecut peste Xiaomi, fiind acum pe locul doi.

Scăderea pieţei şi a unora dintre producători este pusă pe criza de cipuri, care abia acum se face simţită, cu adevărat, în rândul producătorilor de smartphone-uri. Ca excepţie, Apple a reuşit să se păzească mai bine de această criză, având stocuri care au protejat-o până la un punct.

#top #smartphone #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.