Diplomația Moldovei, în ofensivă. Sturza: Ursula von der Leyen și Merkel, implicate în soluționarea crizei gazelor

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza explică cum au avut loc negocierile cu Gazprom, cine a fost implicat și ce s-ar fi întâmplat cu enclava din stânga Nistrului în cazul în care rușii închideau robinetul la gaz.

Trebuie să recunoaștem că, pe moment, formula reală de preț la care au ajuns guvernul R. Moldova și „Gazprom” este una foarte bună. Se pare că miracolul s-a produs în ultimul moment, când rușii au lăsat deoparte condițiile dure politice și -culmea! – au acceptat formula de business a moldovenilor. Formulă bine gândită, bănuiesc eu, împreună cu experți europeni”, susține Ion Sturza.

Un singur inconvenient – amânarea de facto a implementării Pachetului 3 energetic. Adică separarea producției de transport și, respectiv, distribuție. O mică problemă în relațiile noastre cu UE. De ce mică? Păi, până la noi mai sunt nemții cu Nord Stream 2. După ei, și noi repejor…

Capitalele lumii, puse pe jar cu criza gazelor din Moldova

De ce totuși s-a produs miracolul? Fostul premier spune că Moldova a întreprins o ofensivă diplomatică fără precedent. Au fost contactate capitalele Baku, Ankara, București, Viena, Berlin, Varșovia, Budapesta, Bruxelles și, bineînțeles, Moscova. Partenerii externi au fost foarte receptivi! Las autoritățile diplomatice să vă dea mai multe informații relevante. Un lucru vreau să menționez – Ursula von der Leyen și Angela Merkel au fost implicate. Aici găsim și un răspuns celor care critică curentul de gândire germanofil de la Chișinău – o abordare pragmatica a relațiilor cu Federația Rusă.

Cazul disputei Moldovei mici și sărace cu gigantul „Gazprom” (a se citi Federația Rusă) a stârnit foarte mult atenția a presei internaționale. Euronews, BBS, FT, Bloomberg… A început să fie o problemă majoră de imagine pentru Federația Rusă ca furnizor serios, imagine și așa mult șifonată de criza gazelor”, a punctat Sturza.

În opinia omului de afaceri, reprezentanții Moldovei nu au vrut sub nici o formă să accepte discuții pe dimensiunea reglementării rapide a conflictului transnistrean. – Deconectarea Moldovei ar fi însemnat automat și deconectarea Transnistriei, care rămânea fără alternative și îngheța la propriu.

Chiar dacă rușii ar fi închis robinetul la gaz, Sturza precizează că, Moldova are astăzi multiple soluții de import de gaz, altele decât din Federația Rusă. Primul și cel mai plauzibil – conducta Iași-Chișinău, operațională și plină cu gaz, capabilă să satisfacă necesitățile malului drept. Revers din Balcani, tranzit prin Ucraina din Europa, posibilități de înmagazinare în Ucraina, România…

Gazprom risca să piardă Moldova

Din punct de vedere al businessului gazier, omul de afaceri spune că, Gazprom înțelege foarte bine că prețurile pe piața spot o vor lua la vale. În primăvara vor fi în jurul 150-200 USD. Ei mereu s-au luptat pentru formule legate de petrol, mult mai constante pentru furnizor.

Odată conectată la surse alternative, Moldova nu mai revine la Gazprom, lucru care nu-i avantajează pe ruși. Moldova rămâne un nod de furnizare extrem de important, controlul asupra căruia nu trebuie pierdut. Trebuie cumva reglementată problema datoriei curente. Faptul că s-a acceptat ca ea să fie auditată e o mare realizare. Despre datoriile de 7,5 miliarde ale Transnistriei nici un cuvânt!”, precizat Sturza.

#capitale #pachetul energetic #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom