Diplomația Moldovei, în ofensivă. Sturza: Ursula von der Leyen și Merkel, implicate în soluționarea crizei gazelor

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza explică cum au avut loc negocierile cu Gazprom, cine a fost implicat și ce s-ar fi întâmplat cu enclava din stânga Nistrului în cazul în care rușii închideau robinetul la gaz.

Trebuie să recunoaștem că, pe moment, formula reală de preț la care au ajuns guvernul R. Moldova și „Gazprom” este una foarte bună. Se pare că miracolul s-a produs în ultimul moment, când rușii au lăsat deoparte condițiile dure politice și -culmea! – au acceptat formula de business a moldovenilor. Formulă bine gândită, bănuiesc eu, împreună cu experți europeni”, susține Ion Sturza.

Un singur inconvenient – amânarea de facto a implementării Pachetului 3 energetic. Adică separarea producției de transport și, respectiv, distribuție. O mică problemă în relațiile noastre cu UE. De ce mică? Păi, până la noi mai sunt nemții cu Nord Stream 2. După ei, și noi repejor…

Capitalele lumii, puse pe jar cu criza gazelor din Moldova

De ce totuși s-a produs miracolul? Fostul premier spune că Moldova a întreprins o ofensivă diplomatică fără precedent. Au fost contactate capitalele Baku, Ankara, București, Viena, Berlin, Varșovia, Budapesta, Bruxelles și, bineînțeles, Moscova. Partenerii externi au fost foarte receptivi! Las autoritățile diplomatice să vă dea mai multe informații relevante. Un lucru vreau să menționez – Ursula von der Leyen și Angela Merkel au fost implicate. Aici găsim și un răspuns celor care critică curentul de gândire germanofil de la Chișinău – o abordare pragmatica a relațiilor cu Federația Rusă.

Cazul disputei Moldovei mici și sărace cu gigantul „Gazprom” (a se citi Federația Rusă) a stârnit foarte mult atenția a presei internaționale. Euronews, BBS, FT, Bloomberg… A început să fie o problemă majoră de imagine pentru Federația Rusă ca furnizor serios, imagine și așa mult șifonată de criza gazelor”, a punctat Sturza.

În opinia omului de afaceri, reprezentanții Moldovei nu au vrut sub nici o formă să accepte discuții pe dimensiunea reglementării rapide a conflictului transnistrean. – Deconectarea Moldovei ar fi însemnat automat și deconectarea Transnistriei, care rămânea fără alternative și îngheța la propriu.

Chiar dacă rușii ar fi închis robinetul la gaz, Sturza precizează că, Moldova are astăzi multiple soluții de import de gaz, altele decât din Federația Rusă. Primul și cel mai plauzibil – conducta Iași-Chișinău, operațională și plină cu gaz, capabilă să satisfacă necesitățile malului drept. Revers din Balcani, tranzit prin Ucraina din Europa, posibilități de înmagazinare în Ucraina, România…

Gazprom risca să piardă Moldova

Din punct de vedere al businessului gazier, omul de afaceri spune că, Gazprom înțelege foarte bine că prețurile pe piața spot o vor lua la vale. În primăvara vor fi în jurul 150-200 USD. Ei mereu s-au luptat pentru formule legate de petrol, mult mai constante pentru furnizor.

Odată conectată la surse alternative, Moldova nu mai revine la Gazprom, lucru care nu-i avantajează pe ruși. Moldova rămâne un nod de furnizare extrem de important, controlul asupra căruia nu trebuie pierdut. Trebuie cumva reglementată problema datoriei curente. Faptul că s-a acceptat ca ea să fie auditată e o mare realizare. Despre datoriile de 7,5 miliarde ale Transnistriei nici un cuvânt!”, precizat Sturza.

#capitale #pachetul energetic #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.