Andrei Spînu: Lucrurile revin la normal! Presiunile din toate segmentele sistemului de transport continuă să crească

Într-o postare pe Facebook, Viceprim-ministrul, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu anunță că lucrurile revin la normal, iar presiunile din toate segmentele sistemului de transport al Moldovatransgaz sunt peste valorile critice și continuă să crească.

Potrivit lui Andrei Spînu, valoarea medie a presiunii gazelor naturale din conductele magistrale ale sistemului de transport este de circa 22,6 bar.

De asemenea, Andrei Spînu mai anunță că volumul de gaze naturale care urmează să intre la punctele de interconectare cu Ucraina, la ziua de astăzi constituie un volum de 14,2 mil. m3, față de 5,7 mil. m3/zi în luna octombrie.

În aceeași postare, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale oferă detalii despre situația conectărilor la energia termică în municipiul Chișinău și Bălți.

Astfel, din totalul de 4.430 de obiecte racordate la SACET sunt conectate la încălzire 3.335 (aproximativ 75%), dintre care:

2.540 blocuri locative, ceea ce constituie peste 90% din fondul locativ;
142 grădinițe;
124 școli/licee;
58 instituții medicale;
50 instituții superioare de învățământ;
283 agenți economici;
114 case particulare.

Pe parcursul zilei de astăzi, urmează să fie conectate încă 136 blocuri locative. Din cele 2.845 de blocuri locative neconectate, cca 170 sunt neconectate, din considerentul că administratorii nu au solicitat furnizarea energiei termice pentru încălzire.

În ceea ce privește municipiul Bălți, începând cu data de 30 octombrie CET-Nord a revenit la regimul normal de lucru și a început a conecta consumatorii conform graficului și regimurilor tehnologice de producere. La situația actuală sunt conectate toate obiectele sociale și 412 blocuri locative din numărul total de 719.

Termogaz-Bălți, la fel a primit volumele necesare de gaze naturale, respectiv a conectat obiectele sociale și blocurile locative deservite.

Potrivit lui Andrei Spînu, în perioada următoare vor fi întreprinse și alte măsuri, printre care:

Trecerea SA „Termoelectrica” CET Sursa 1 de la utilizarea păcurii la arderea gazelor naturale;
Suplinirea rezervelor de combustibil alternativ;
Compensarea volumelor de gaze naturale preluate din conturile de echilibrare operaționale ale sistemului ucrainean și românesc de transport al gazelor naturale;
Compensarea volumului de energie electrică consumat din sistemul electroenergetic al Ucrainei prin creșterea graficului de producție al MGRES.

#situatie #presiune #andrei spinu #gaze naturale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.