Oficial ne merge bine. Cum arată bugetul în nouă luni din 2021

Veniturile bugetului public național (BPN) s-au majorat la 54 miliarde de lei cu 21,2% (9,4 miliarde) mai mult în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile BPN au ajuns la 56,5 miliarde de lei cu 6,5 miliarde de lei mai mult comparativ cu nouă luni ale anului 2020. Deficitul bugetului a constituit 2,4 miliarde de lei.

În data de 14 octombrie, Parlamentul a votat modificări la legea bugetului pentru anul 2021. Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 miliarde de lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 miliarde de lei (2,2%), respectiv, deficitul bugetar s-a micșorat cu 2,5 miliarde de lei (16,8%).

Veniturile la bugetul de stat sunt prognozate la 45,1 miliarde de lei, cheltuielile – în sumă de 57,2 de miliarde lei, deficitul bugetar – 12,1 miliarde de lei.

Majorările veniturilor se datorează, în principal, creșterii încasării taxelor, în special – a Taxei pe Valoare Adăugată, precum și creșterii exporturilor.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul în sectorul drumurilor, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, reabilitarea drumurilor locale, suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului, ocrotirea sănătății, cheltuieli de personal.

Ca urmare a modificărilor operate, Bugetul public național se modifică după cum urmează: venituri – în sumă de 72,8 miliarde de lei (+8,8%), cheltuieli – în sumă de 85,5 miliarde de lei (+4,4%), soldul (deficitul bugetar) – în sumă de 12,7 miliarde de lei.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.