Oficial ne merge bine. Cum arată bugetul în nouă luni din 2021

Veniturile bugetului public național (BPN) s-au majorat la 54 miliarde de lei cu 21,2% (9,4 miliarde) mai mult în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile BPN au ajuns la 56,5 miliarde de lei cu 6,5 miliarde de lei mai mult comparativ cu nouă luni ale anului 2020. Deficitul bugetului a constituit 2,4 miliarde de lei.

În data de 14 octombrie, Parlamentul a votat modificări la legea bugetului pentru anul 2021. Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 miliarde de lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 miliarde de lei (2,2%), respectiv, deficitul bugetar s-a micșorat cu 2,5 miliarde de lei (16,8%).

Veniturile la bugetul de stat sunt prognozate la 45,1 miliarde de lei, cheltuielile – în sumă de 57,2 de miliarde lei, deficitul bugetar – 12,1 miliarde de lei.

Majorările veniturilor se datorează, în principal, creșterii încasării taxelor, în special – a Taxei pe Valoare Adăugată, precum și creșterii exporturilor.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul în sectorul drumurilor, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, reabilitarea drumurilor locale, suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului, ocrotirea sănătății, cheltuieli de personal.

Ca urmare a modificărilor operate, Bugetul public național se modifică după cum urmează: venituri – în sumă de 72,8 miliarde de lei (+8,8%), cheltuieli – în sumă de 85,5 miliarde de lei (+4,4%), soldul (deficitul bugetar) – în sumă de 12,7 miliarde de lei.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.