Cum a explodat prețul gazului. Sturza: Manipularea a venit de la ruși. Cap de afiș

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza care a fost pe piața energetică aproape două decenii, dar care în prezent nu mai este atât de implicat se arată surprins de piețele libere, aparent libere, cum sunt manipulate.

Am fost și rămân mereu surprins cum aceste piețe, aparent libere, sunt manipulate de „băieții șmecheri”. Ca la carte, moderatorii de la Bloomberg se întreabă (lamentează) patetic: ce se mai întâmplă cu petrolul, când se termină? „Analiștii” interesați se dau cu părerea, vorbesc despre „fundamentals”. “Da, domnilor, e pe sfârșite”. Intervine CNN – în delta Nigerului rebelii au furat o canistră de petrol omorând paznicul. Și zbanț, cresc cotațiile cu un dolar! Tu ești inundat de oferte de petrol fizic, nu știi unde să te ascunzi de furnizor. Ei, „guru analizelor”, nu – defițit!”, explică fostul premier.

Gazul în Europa a ajuns să se tranzacționeze cu 1000 USD per mia de metri cubi. Cotații care pur și simplu au sărit în aer.

Exact asta s-a întâmplat și cu cotațiile gazului. Cu cât a crescut consumul față de anul trecut? Cu 5-7%? De ce a crescut prețul de 3-4 ori?! Diferența este că în cazul gazului manipularea a venit de la ruși, cap de afiș fiind nimeni altul decât Putin. Primitiv, obscur, dar a funcționat! Și știți de ce? Pentru că la aceste povești au „pus botul” „traderii” din Occident. Cei care „tranzacționează” hârtii, și nu volume fizice. Aceste „tranzacții” reprezintă astăzi 80%(!) din toată piața! Cineva câștigă din aer miliarde de dolari reali! Cine le achită? Proștii de consumatori și investitori mărunți”, mai spune fostul premier.

Omul de afaceri susține că asta este fața hidoasă a „pieței libere”, ”care numai liberă nu e! Absolutizăm niște lucruri, repetându-le ca o mantră – „piețe libere”, „societăți democratice”, „drepturile omului”, „schimbări climatice” și multe alte derivate, negând trecutul și bunul-simț, ignorând tradiția și cutuma, mersul firesc al societății și al naturii. A trebuit să vină pandemia ca lumea să se „dezlănțuiască” și noi să vedem cât de vulnerabili suntem în construcții formal gândite deseori de profitorii mai „deștepți”.

#piața energetică #Sturza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.