Licoarea lui Bachus – magnet pentru străini. Republica Moldova, în topul exportatorilor de vin la nivel mondial

Vinul din Republica Moldova câștigă tot mai mult teren pe piețele internaționale, iar străinii sunt înnebuniți după licoarea lui Bachus din țara noastră. Datele Worldstopexports au plasat Moldova pe locul 21 în topul exportatorilor de vin la nivel mondial.

În anul 2020, țara noastră a exportat vin în sumă de 134,3 mil. USD cu 3,8% mai puțin față de anul precedent. Romania stă mai prost la capitolul exporturilor de vin. În anul 2020, țara vecină a exportat producție alcoolică în sumă de 35,2 mil. USD și s-a situat pe locul 33. Ucraina a exportat vinuri în sumă de 13 mil. USD și s-a clasat pe locul 48.

Pe primul loc, cu cel mai mare volum al vinurilor exportate este Franța – 9,8 miliarde USD, Italia – 7,1 miliarde USD, Spania – 3 miliarde USD, Australia – 2 miliarde USD, iar pe locul cinci s-a situat Chile cu vinuri exportate în valoare de 1,8 miliarde USD.

În top 100 de țări incluse în clasament, Angola este pe ultimul loc – 100 cu o valoare a vinurilor exportate în sumă de 69 mii USD.

Anterior, într-o postare pe blogul său, economistul IDIS Viitorul, Veceslav Ioniță susținea că recordul de export al vinurilor, pe care l-a avut vreodată Moldova, a fost în 2005, de 280 de mil. USD, iar cele două drame ale sectorului au fost înregistrate ulterior, în contextul embargourilor rusești din 2006 și 2013. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, a început să-și revină sectorul, din contul diversificării pieței, și a ajuns la 150 de mil. USD în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată.

În 2005 Republica Moldova deținea la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12. În 2019, cota Republicii Moldova a scăzut la 0,37% și am ajuns pe locul 18.

#vin #export #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.