Noi prognoze optimiste. Consumul, nava – amiral a economiei moldovenești, și-a revenit împins de creșterea veniturilor

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere economică puternică de 11,7% în prima jumătate a anului 2021. Creșterea a fost determinată în principal de creșterea investițiilor și a consumului populației pe partea cererii, precum și de performanțe la fel de puternice ale sectorului de producție, construcțiilor și a sectoarele IT, potrivit prognozelor de creștere economică a BERD.

Redresarea puternică a fost susținută de revigorarea cererii de export din lanțurile valorice auto europene, precum și de o creștere mare a transferurilor de bani, în cu 23,2% mai mult în jumătate de an față de perioada similară a anului precedent. Or, acest lucru a contribuit la creșterea veniturilor gospodăriilor casnice”, se arată în publicația BERD.

Prețurile mai mari la alimente și energie au împins inflația la 6,7% în septembrie 2021, depășind rata țintă a băncii centrale de 5%. Banca Națională a Moldovei a reacționat prin creșterea ratei de bază de trei ori, la 5,5% în octombrie 2021.

Deoarece Moldova este integrată în lanțurile de aprovizionare europene, în special în industriile auto și textile, continuarea creșterii economice depinde de cererea globală.

Pe baza performanțelor economice puternice din prima jumătate a anului 2021, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 7,0% în 2021 și de 4,0% în 2022. Riscurile negative sunt legate de vaccinarea populației și de o potențială criză energetică legată de gaze”, susține BERD.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#prognoza #PIB #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.