Colacul de salvare. În ce ţără „fug" moldovenii pentru a scăpa de sărăcie

În ultima perioadă tot mai mulți moldovenii solicită azil în capitala Germaniei, Berlin. Doar în luna septembrie 2021 au fost înregistrate peste 900 de cereri.

„În ultimele 12 luni, 4616 cetățeni moldoveni au solicitat azil. Unii o fac pentru a doua sau a treia oară în câțiva ani. O parte dintre solicitanții de azil sunt redirecționați către alte state federale (de exemplu, Bavaria). Noi cunoaștem de la traducători sau de la reprezentații altor servicii sociale că situația economică precară de acasă și problemele din sistemul de sănătate sunt folosite ca o oportunitate de a veni în Europa de Vest. Din câte cunoaștem, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați, care este responsabil de aceste probleme, procesează cererile rapid, în decurs de câteva săptămâni. Cu toate acestea, solicitanții au în continuare posibilitatea de a se opune deciziei sau de a prezenta motive întemeiate, care ar permite o ședere mai lungă în Germania. Șederea în unitatea de cazare din Berlin nu durează mai mult de trei luni. Noi nu avem informații dacă cel puțin o cerere de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova a fost acceptată”, a declarat Sascha Langenbach, purtătorul de cuvânt al Oficiului de Stat pentru Afacerile Refugiaților din Berlin, citat de Deutsche Welle.

Cererile moldovenilor de azil sunt examinate conform legislației germane, dar majoritatea acestora sunt respinse pentru că Republica Moldova nu este o țară inclusă în lista statelor cu un risc sporit de instabilitate sau afectată de război. Astfel, se pare că unicul motiv sunt beneficiile pe care le au moldovenii în timp ce așteaptă răspunsul la cerere, dar și interesele unor grupuri care duc moldovenii la muncă în Germania.

„Migranții primesc beneficii în temeiul Legii privind prestațiile pentru solicitanții de azil. Aceasta înseamnă că inițial li se oferă cazare timp de patru săptămâni, unde li se asigură hrana de trei ori pe zi. Există și bani de buzunar: 146 de euro pe lună pentru adulți și între 104 și 130 de euro pentru copii, în funcție de vârstă. Pentru persoanele care trebuie să-și găsească cazare, suma este mai mare – cca. 350 euro. Există, de asemenea, dreptul la îngrijire medicală de bază”, susține Sascha Langenbach.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#sărăcie. migrație #azil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.