Moldovagaz aruncă bomba. Tariful la gaz ar fi „explodat” dacă ar fi fost incluse și devierile financiare

Tariful la gaz pentru consumatorii finali ar fi fost cu mult mai mare față de solicitarea pe care am făcut-o la ANRE, a declarat într-o conferință de presă președintele Moldovagaz, Vadim Ceban

În solicitarea ANRE nu am inclus devierile financiare de 1,4 miliarde de lei pe care le are Moldovagaz. Înțelegem că presiunea pe tarif este foarte mare. Tariful ar fost mai mare cu 1,20 lei față de cât am cerut. Așteptăm să vedem cum soluționăm cu ANRE problema devierilor financiare pentru perioadele următoare”, a menționat Ceban.

În data de 9 noiembrie, ANRE a aprobat tariful pentru populație. Astfel, din 1 noiembrie, costul metrului cub de gaz va fi de 10,26 de lei pentru un metru cub de gaze, față de 4,30 lei cât era până în prezent.

Este un tarif provizoriu, însă președintele Moldovagaz pesimist în prognoze și spune că, cel mai probabil tariful va fi valabil neschimbat.

Dacă prețurile la burse vor fi mai mici, și respectiv cotațiile petrolului care sunt introduse în formulă vor scădea, vom acționa în vederea diminuării. Dacă aceasta nu va fi, vom menține acest tarif până la sfârșitul anului. Noi sperăm că în anul viitor va fi o dinamică mai pozitivă și imediat cum vom avea toate premisele necesare noi nu vom aștepta și ne vom adresa către ANRE, în vederea reducerii. Dar, la moment noi avem prognoza pe 14 luni și nu văd unele premise ca să fie micșorat tariful”, a punctat Ceban.

#gaz #majorare #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.