DE CE nu sunt bogat? 10 motive care vă împiedică să deveniți milionar

Mereu te întrebi de ce încă nu ai ajuns bogat? Dar te-ai gândit vreodată că cauza poate fi chiar în tine? Iată 10 dintre motivele pentru care încă nu ai devenit bogat.

1. Nu faci planuri

Încercați să răspundeți cât mai specific la întrebările: Ce aștepți de la viață? Ce ai vrea să faci în cinci ani? Ce venit ai vrea să ai? Unde ai vrea să lucrezi? Ce ar trebui de făcut pentru asta? Dacă nu aveți planuri, sunt mari șanse ca ani mai târziu să vă regăsiți în același punct ca acum.

2. Credeți în miracolele financiare

Încetați să mai credeți că există miracole financiare. Chiar dacă și există ele se întâmplă foarte rar. Începeți să acționați și numai credeți în povești precum că în urma unui curs veți deveni miliardar. Pe lângă toate informațiile pe care le aveți, mai trebuie să munciți.

3. Căutați motive, nu oportunități.

Este convenabil și plăcut să dai vina pe guvern, pe familie sau prieteni pentru problemele tale financiare. Dar tu însuți ești responsabil pentru viața ta. Îți poți petrece întreaga viață în disperare și invidie sau poți încerca să faci ceva.

4. Nu înveți

Fără a te dezvolta nu vei avea succes, indiferent de domeniul în care activezi. Cunoștințele pe care le ai acum nu vor mai fi actuale și peste câțiva ani. Iată de ce este important să continui să înveți.

5. Ești leneș

Steve Jobs a spus că trebuie să lucrezi nu 12 ore, ci cu capul. Cu cât ai mai mult succes, cu atât este mai scumpă ora ta. Aceasta înseamnă că lucrul din greu este încă profitabil.

Fii mereu deschis spre activitățile care îți aduc venituri suplimentare și nu îți fie lene să mergi la un interviu de angajare. Nu veți obține milioane, dacă pur și simplu veți aștepta.

6. Ai ales cercul social greșit

Orice mediu creează dependență. Dacă ești înconjurat de oameni pasivi, neinteresați, și tu vei deveni așa. Când comunici cu oameni de succes, îți este mai ușor să crezi că realizarea a ceva este real: ai exemple în fața ochilor tăi. Începi să acționezi, să te îmbunătățești, pentru că toată lumea din jurul tău o face.

7. Ai atitudine negativă față de veniturile mari

Este greu să-ți dai seama că s-ar putea să nu te îmbogățești niciodată. Prin urmare, sunt create diverse apărări psihologice care ar trebui să netezească această nedreptate: „Nu poți câștiga bani mari prin munca cinstită” sau „Banii nu sunt fericire”. Se spune că sunt bogați, dar răi, iar eu sunt sărac, dar bun. Și, de asemenea, fericiți, în timp ce oamenii bogați suferă.

De fapt, aceste atitudini creează bariere care te fac să ratezi oportunități. De exemplu, vă este teamă când vi se promite un salariu mare că probabil va trebui să faceți ceva ilegal. Aceste unități interioare nu sunt întotdeauna ușor de recunoscut. Dacă veți renunța la ele, posibilitatea de a câștiga mai bine va crește.

8. Nu îți gestionezi bugetul

O gestiune corectă a bugetului te poate ajuta să economisești. Iar economiile te pot ajuta să ajungi la independență și stabilitate financiară.

9. Nu știi cum să comunici

Dacă nu știi să comunici politicos, atunci tu însuți trântești ușile bogăției în fața ta. Comunicarea te va ajuta să menții relații stabile cu clienții, partenerii și cu colegii de serviciu.

10. Nu sunteți gata să vă asumați riscuri

Dacă ar exista instrucțiuni clare despre cum să te îmbogățești rapid și fără riscuri, probabil toți oamenii plecați peste hoatre vor fi în țară. Toată lumea ar folosi aceste sfaturi și și-ar fi asigurat o viață decentă.

Dacă vrei să obții succes și mai mulți bani, riscurile sunt peste tot. Chiar și tranziția la un loc de muncă mai bine plătit este plină de consecințe: este posibil să nu vă înțelegeți cu șeful și să nu treceți perioada de probă. Ce putem spune despre afaceri și investiții.

Nu va fi simplu și sigur. Dar cei care își asumă riscuri au cel puțin o șansă de succes.

#succes #bogatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.