Natalia Gavrilița în discuții cu reprezentanții J.P Morgan și Citi Bank. Subiectele abordate

În cadrul unei vizite oficiale la Londra, Natalia Gavrilița a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de rang înalt. De asemenea, ieri 15 noiembrie, premierul s-a întâlnit reprezentanții J.P Morgan și Citi Bank – două instituții bancare internaționale.

Am discutat despre evoluțiile pieței internaționale de capital, făcând un schimb de opinii despre situația actuală și perspectivele de viitor. Un subiect aparte l-au constituit acțiunile pe care Republica Moldova trebuie să le întreprindă pentru a deveni parte a pieței internaționale de capital, a scris Natalia Gavrilița pe Facebook.

Potrivit prim-ministrului, cele două bănci s-au arătat deschise pentru a oferi sprijin țării noastre în îmbunătățirea rating-ului internațional și accesul la piețele de capital.

Le-am mulțumit reprezentanților celor două bănci pentru deschidere și mi-am exprimat încrederea că Republica Moldova va reuși să implementeze reformele instituționale, economice și sociale necesare pentru a deveni un partener credibil pe piețele internaționale.

#Citi Bank #institutii bancare #J.P Morgan #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.