Cine plăteşte pentru socialismul spaniol? Oamenii muncii

Guvernul Spaniei şi cele mai mari sindicate ale ţării au căzut de acord cu privire la o majorare a contribuţiilor de asigurări sociale cu 0,6% începând cu anul 2023 ca măsură de protejare a pensiilor generaţiei baby boom a ţării. Asta după ce guvernul spaniol a anunţat în ultima vreme o serie cuprinzătoare şi costisitoare de măsuri de protecţie socială.

Începând cu 2023, spaniolii vor pierde între 1 euro şi 2,5 euro din veniturile nete lunare pentru plata contribuţiilor suplimentare, notează The Local. Măsura de majorare a fondului de rezervă pentru asigurări sociale a statului spaniol va fi suportată în principal de angajatori, 0,5%, şi de angajaţi în procent de 0,1%.

Măsura este menită să consolideze sistemul de pensii spaniol cu încă 50 de miliarde de euro până în 2032, în perspectiva viitoarei pensionări a milioane de baby boomeri.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a catalogat reforma drept „un instrument indispensabil“ într-o „societate mai dreaptă şi egalitară“. Totuşi, Confederaţia Spaniolă a Organizaţiilor de Business (CEOE) a arătat că majorarea va „avea efecte negative asupra ocupării forţei de muncă, fiind opusul a ceea ce are nevoie sistemul de pensii“.

În 2020, primul an de pandemie, Spania a lansat un program de acordare a unui venit minim celor mai vulnerabile familii, acestea primind cel puţin 700 de euro pe lună. La acea vreme, oficialii anunţau că programul va costa 3 miliarde de euro anual, acesta urmând să fie finanţat parţial printr-o taxă digitală şi pe tranzacţii bursiere, potrivit Euronews.

Taxa digitală a fost introdusă pe 16 ianuarie 2021, ridicându-se la 3% şi aplicându-se pe anumite servicii digitale furnizate de marile companii multinaţionale.

În acest an, după ce a majorat salariul minim şi a luat măsuri de urgenţă pentru susţinerea consumatorilor în faţa creşterii puternice a preţurilor energiei, Spania a propus o serie de modificări majore ale legislaţiei sale din domeniul rezidenţial, de la îngheţări de preţuri, la reduceri de 250 de euro la chirii, guvernul ţării intenţionând de asemenea să majoreze cu 2% salariile funcţionarilor publici.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat că guvernul va lansa o schemă prin care cei cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani care câştigă sub 23.725 de euro pe an vor putea primi un discount lunar de 250 de la plata chiriilor.

Guvernul a aplicat şi unele modificări privind taxele plusvalia, taxe percepute de primării pe proprietăţile vândute, donate sau moştenite.

Astfel, Fiscul spaniol a oferit două opţiuni de calculare a taxelor, iar contribuabilii o vor putea alege pe care care le este favorabilă.

#socialism #muncitori #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.