România, dependentă în proporţie de 40% de gazul rusesc scump

Datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că pentru luna august importurile de gaze au acoperit 40% din necesarul intern de consum în contextul în care şi în iulie a fost înregistrat un procent similar.

Preţurile sunt însă în creştere accelerată. Astfel, dacă în iulie preţul gazului rusesc era de 169 de dolari pe mia de metri cubi, în septembrie, gazul importat a intrat în ţară cu un preţ de 325 de dolari pe mia de metri cubi, dublu faţă de perioada similară a anului trecut. Iar scumirile abia acum au început.

Dincolo de creşterea facturilor însă, un alt impact major va fi chiar în costul alimentelor din primăvara viitoare. Explicaţia este dată de faptul că pentru industria îngrăşămintelor, gazul este materie primă şi reprezintă 70% din costurile totale, scrie Ziarul Financiar.

Ca urmare a exploziei preţului la gaze, o treime din capacitatea europeană de producţie de îngrăşăminte s-a închis sau şi-a redus livrările, arată datele prezentate de portalul Politico.eu. Impactul pe zona de alimente se va resimţi abia în primăvara viitoare însă, în contextul în care fermierii folosesc îngrăşăminte mai ales primăvara, nu toamna.

Preţul alimentelor va creşte la anul sau poate chiar începând cu anul acesta. Efectele situaţiei din producţia de îngrăşăminte se vor vedea în realitate în 2022“, preciează experţii citaţi de Politico.eu.

#consum #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială