România, dependentă în proporţie de 40% de gazul rusesc scump

Datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că pentru luna august importurile de gaze au acoperit 40% din necesarul intern de consum în contextul în care şi în iulie a fost înregistrat un procent similar.

Preţurile sunt însă în creştere accelerată. Astfel, dacă în iulie preţul gazului rusesc era de 169 de dolari pe mia de metri cubi, în septembrie, gazul importat a intrat în ţară cu un preţ de 325 de dolari pe mia de metri cubi, dublu faţă de perioada similară a anului trecut. Iar scumirile abia acum au început.

Dincolo de creşterea facturilor însă, un alt impact major va fi chiar în costul alimentelor din primăvara viitoare. Explicaţia este dată de faptul că pentru industria îngrăşămintelor, gazul este materie primă şi reprezintă 70% din costurile totale, scrie Ziarul Financiar.

Ca urmare a exploziei preţului la gaze, o treime din capacitatea europeană de producţie de îngrăşăminte s-a închis sau şi-a redus livrările, arată datele prezentate de portalul Politico.eu. Impactul pe zona de alimente se va resimţi abia în primăvara viitoare însă, în contextul în care fermierii folosesc îngrăşăminte mai ales primăvara, nu toamna.

Preţul alimentelor va creşte la anul sau poate chiar începând cu anul acesta. Efectele situaţiei din producţia de îngrăşăminte se vor vedea în realitate în 2022“, preciează experţii citaţi de Politico.eu.

#consum #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.