Autoritățile cheltuie mai mult decât adună. Care sunt sursele de finanțare a deficitului bugetar pentru anul 2022

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost aprobat, astăzi, de deputați, în prima lectură, cu 57 de voturi.

Potrivit PROIECTULUI, veniturile la bugetul de stat vor constitui, în anul viitor, 50,1 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de anul curent. Cheltuielile totale sunt estimate la 65,2 miliarde de lei, mai mult cu 13,1% comparativ cu anul 2021. Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de 15,1 miliarde de lei.

Majorarea veniturilor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe.

La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute alocări pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor. De asemenea, va continua compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și va fi extinsă aria de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională.

Principalele surse de finanțare a deficitului bugetar vor fi sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public).

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 va fi 103,3 miliarde de lei și nu va depăși 40,4% din PIB.

Totodată, pentru 2022 Guvernul prognozează o creștere economică cu 4,5%, o inflație medie anuală de 6,9%, o majorare a exporturilor de 10,6% și a importurilor – de 5,1% și o creștere a salariului mediu pe economie cu 10% față de anul curent.

Proiectul legii bugetului de stat urmează a fi votat în lectură finală.

#votat #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.