Majorările de salarii - „mâncate” de inflație. Cine a câștigat cei mai puțini bani

Salariul mediu lunar a fost de 9175 de lei în trimestrul trei al anului curent. Datele Biroului Național de Statistică relevă o majorare de 13,6%, însă creșterea practic a fost înjumătățită de scumpiri și a constituit 8,3%.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar, în trimestrul III 2021, s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 21703,6 lei;
activități financiare și de asigurări – 16684,9 lei;
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14689,4 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – 5706,4 lei;
agricultură, silvicultură și pescuit – 6126,0 lei;
artă, activități de recreere și de agrement – 6169,1 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2020, în toate activitățile economice s-au înregistrat majorări ale câștigului salarial, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în:

sănătate și asistență socială – cu 24,4%;
informații și comunicații – cu 19,8%;
activități financiare și de asigurări – cu 18,3%;
agricultură, silvicultură și pescuit – cu 16,0%.

Numărul mediu al salariaților a crescut în trimestrul III 2021, față de trimestrul III 2020, cu 2,9%, pe fundalul descreșterii indicatorului în cauză în trimestrul III 2020 față de trimestrul respectiv din anul anterior cu 3,1%. Creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în majoritatea activităților economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

informații și comunicații și activități de cazare și alimentație publică– cu 15,2 și respectiv 15,1% (față de +4,7% și -30,5% în trimestrul III 2020 față de trimestrul III 2019);
activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 5,5% (-9,2%);
tranzacții imobiliare și transport și depozitare – cu 5,2 și respectiv 5,0% (-1,0 și respectiv -7,8%);

Comparativ cu trimestrul II 2021, numărul mediu al salariaților a înregistrat o ușoară scădere (cu 0,4%). Cele mai semnificative descreșteri ale numărul mediu de salariați s-au înregistrat în:

industria extractivă – cu 3,6%;
activități profesionale, științifice și tehnice – cu 3,1%;
tranzacții imobiliare – cu 2,7%.

#angajațți #majorari #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus Slovaciei să sisteze livrările de gaze și energie electrică către Ucraina, ca măsură de răspuns la atacurile armatei ucrainene asupra conductei de petrol „Drujba”. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu premierul slovac Robert Fico, transmite TASS.

„Ucraina primește un volum semnificativ de resurse energetice prin vecinii săi din Europa de Est. Închideți livrările de gaze pe rute de revers, opriți livrările de electricitate și ei vor înțelege imediat că există limite în încălcarea intereselor altora”, a afirmat Putin.

Robert Fico a anunțat că va ridica subiectul securității conductei „Drujba” la discuțiile pe care le va avea cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe 5 septembrie.

Slovacia este unul dintre principalii furnizori de gaze pentru Ucraina prin sistemul de revers. În februarie 2025, Kievul a importat 7,3 milioane m³ de gaze din Slovacia, 7,1 milioane m³ din Ungaria și 1,8 milioane m³ din Polonia. De asemenea, Slovacia se numără printre cei mai mari exportatori de energie electrică către Ucraina. În martie, Kievul a importat 272 GWh de electricitate, dintre care 19% din Slovacia, 42% din Ungaria, 18% din Polonia și 16% din România.

Conducta de petrol „Drujba”, prin care Slovacia și Ungaria continuă să primească petrol rusesc, a fost atacată de patru ori în august de către armata ucraineană pe teritoriul Rusiei. În trei cazuri, atacurile au dus la întreruperea temporară a livrărilor. În replică, premierul ungar Viktor Orbán l-a acuzat pe Zelenski de „șantaj”, după ce liderul ucrainean a sugerat că existența conductei depinde de poziția Budapestei în negocierile privind aderarea Ucrainei la UE.