Majorările de salarii - „mâncate” de inflație. Cine a câștigat cei mai puțini bani

Salariul mediu lunar a fost de 9175 de lei în trimestrul trei al anului curent. Datele Biroului Național de Statistică relevă o majorare de 13,6%, însă creșterea practic a fost înjumătățită de scumpiri și a constituit 8,3%.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar, în trimestrul III 2021, s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 21703,6 lei;
activități financiare și de asigurări – 16684,9 lei;
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14689,4 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – 5706,4 lei;
agricultură, silvicultură și pescuit – 6126,0 lei;
artă, activități de recreere și de agrement – 6169,1 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2020, în toate activitățile economice s-au înregistrat majorări ale câștigului salarial, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în:

sănătate și asistență socială – cu 24,4%;
informații și comunicații – cu 19,8%;
activități financiare și de asigurări – cu 18,3%;
agricultură, silvicultură și pescuit – cu 16,0%.

Numărul mediu al salariaților a crescut în trimestrul III 2021, față de trimestrul III 2020, cu 2,9%, pe fundalul descreșterii indicatorului în cauză în trimestrul III 2020 față de trimestrul respectiv din anul anterior cu 3,1%. Creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în majoritatea activităților economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

informații și comunicații și activități de cazare și alimentație publică– cu 15,2 și respectiv 15,1% (față de +4,7% și -30,5% în trimestrul III 2020 față de trimestrul III 2019);
activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 5,5% (-9,2%);
tranzacții imobiliare și transport și depozitare – cu 5,2 și respectiv 5,0% (-1,0 și respectiv -7,8%);

Comparativ cu trimestrul II 2021, numărul mediu al salariaților a înregistrat o ușoară scădere (cu 0,4%). Cele mai semnificative descreșteri ale numărul mediu de salariați s-au înregistrat în:

industria extractivă – cu 3,6%;
activități profesionale, științifice și tehnice – cu 3,1%;
tranzacții imobiliare – cu 2,7%.

#angajațți #majorari #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.