Moldovenii au cea mai mare încredere în leu. Armașu: Acest lucru este reflectat în dinamica creditelor și depozitelor

În ultimii ani a fost restabilită încrederea în leul moldovenesc, acest lucru fiind reflectat de dinamica creditelor și depozitelor bancare, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 28 de ani de la introducerea monedei naționale.

Armașu susține că leul moldovenesc este în continuă modernizare, iar una dintre prioritățile strategice ale BNM este creșterea încrederii în leu și dezvoltarea plăților fără numerar.

La finele anului trecut, 4 din 5 locuitori ai Republicii Moldova dețineau carduri de plată, iar astăzi sunt în circulație 2,3 milioane de carduri de plată. În ultimii 10 ani, numărul acestora a crescut de 2,6 ori. Comerțul electronic se dezvoltă, iar astăzi cetățenii preferă să plătească achizițiile cu carduri de plată sau folosind aplicații mobile”, precizat Armașu.

În opinia guvernatorului, datorită ușurinței în utilizare, numărul utilizatorilor sistemelor automatizate continuă să crească.

În Moldova există bănci sănătoase, bine capitalizate, rezistente la șocuri, stabile și transparente. Legislația în acest domeniu a fost adusă în conformitate cu standardele internaționale și europene. Băncile au suficientă lichiditate pentru a sprijini afacerile și consumul. Reformele au permis băncilor să reziste pandemiei și să susțină populația și afacerile. BNM va continua să depună eforturi în acest domeniu, iar digitalizarea și creșterea alfabetizării financiare vor fi o prioritate”, a conchis guvernatorul.

#leu #guvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.