Audit CCRM: 14 milioane de lei, irosite de APP pe consilii inutile care au fost create în 24 de societăți

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor. Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#societati pe actiuni #APP #audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.

#consum #vin #SUA