Parlamentul a aprobat, în prima lectură, acordarea subvențiilor pentru mai multe categorii de producători agricoli

Documentul prevede îmbunătățirea accesului producătorilor agricoli mici la obținerea subvențiilor. Totodată, modificările se referă la includerea unei noi categorii de beneficiari de subvenții – ”producătorul agricol micro”, care deține până la 2 hectare de teren agricol arabil.

Astfel, va putea solicita subvenții ”producătorul agricol micro”, care deține până la 2 hectare de teren agricol arabil; ”producătorul agricol mic” – care deţine de la 2 până la 10 hectare de teren agricol arabil. De asemenea, vor beneficia de subvenții ”producătorul agricol mijlociu”, care deţine cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă de la 10 până la 75 de hectare de teren agricol arabil; ”producător agricol mare”, care deţine mai mult de 75 de hectare de teren agricol arabil.

PROIECTUL a fost elaborat pentru a facilita accesul producătorilor agricoli la sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR), precum și pentru a îmbunătăți politicile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural prin ajustare la necesitățile economiei naționale.

Documentul mai include eficientizarea procesului de monitorizare privind recepționarea cererilor de acordare a subvențiilor post-investiționale. Se propune prezentarea unor rapoarte de activitate lunar, semestrial și anual, în vederea evitării creării datoriilor față de solicitanții de subvenții.

În cadrul ședinței plenare, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea a menționat că proiectul urmează a fi consultat cu asociațiile de producători agricoli și, ulterior propus spre aprobare în lectura a doua.

De menționat că, până la 1 octombrie 2021, au fost recepționate 3143 cereri de acordare a subvențiilor post-investiționale în sumă de 544,4 mil. lei. Totodată, în anul 2021, valoarea FNDAMR constituie 1,1 mlrd. lei. Pentru subvenții post-investiționale sunt prevăzute 773,9 mil. lei.

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene.

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie. Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.

#plafon pentru IMM #IMM #Guvern