Milioane de euro vin de la UE, la anul, pentru justiție, mass-media și dezvoltarea comunităților locale

Uniunea Europeană va susține trei proiecte noi de sprijin pentru Republica Moldova, în valoare de 36 milioane de euro, care vor contribui la dezvoltarea comunităților locale, mass-media și la asigurarea accesului la justiție. Proiectele au fost anunțate astăzi, în cadrul unui eveniment festiv, organizat de platforma „Echipa Europa”, obiectivul căreia este acordarea sprijinului țărilor partenere ale UE în lupta cu pandemia. La eveniment a participat prim-ministrul Natalia Gavrilița, alături de ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, ambasadori ai statelor membre ale UE, reprezentanții BERD și BEI, parteneri-cheie ai inițiativelor „Echipei Europa”.

În cadrul discursului său, premierul Gavrilița a mulțumit „Echipa Europa” pentru sprijinul continuu oferit Republicii Moldova în depășirea impactului pandemiei și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor: „Echipa Europa înseamnă unitate, solidaritate și sprijin concret pentru țara noastră din partea Uniunii Europene și a statelor-membre, dar și a instituțiilor financiare. Am fost prima țară europeană care a beneficiat de Facilitatea COVAX și de Mecanismul UE de protecție Civilă, obținând peste un milion de doze de vaccinuri. Totodată, statele-membre precum România, Austria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Ungaria și Germania au furnizat echipamente de protecție, aparate și echipamente medicale în valoare de peste 20 de milioane de euro. Aceste donații au salvat multe vieți”, a spus Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului a vorbit despre importanța asistenței UE pentru economia națională, făcând referire la Planul de redresare economică al UE pentru Republica Moldova, în valoare de până la 600 de milioane euro. Comisia Europeană a debursat deja 50 milioane de euro în calitate de asistență macro-financiară de urgență, destinate pentru a sprijini eforturile de combatere a pandemiei COVID-19 în Republica Moldova. Alte 36,4 milioane de euro o reprezintă asistența nerambursabilă pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, susținerea procesului de redresare economică, reforma poliției, precum și contracararea pandemiei COVID-19.

Premierul a apreciat și suportul UE acordat Republicii Moldova în depășirea crizei gazelor. „Săptămâna curentă am semnat, la Bruxelles, un acord de finanțare pentru 60 de milioane euro, bani nerambursabili, care vor contribui direct la susținerea consumatorilor din categoriile vulnerabile, astfel ca aceștia să poată face față creșterii prețurilor la energie. Mijloacele vor fi utilizate și pentru adoptarea unor măsuri suplimentare de sprijin economic și social, precum și pentru consolidarea securității energetice și îmbunătățirea eficienței energetice”, a menționat premierul.

Cele trei proiecte lansate de „Echipa Europa” au un buget total de 36 milioane de euro, bani alocați de către UE și statele membre, ca Slovacia, Germania, Polonia, Austria, Lituania, Franța.

#justiție #dezvoltare #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.