Vești bune de peste Atlantic. FMI a aprobat o finanțare de aproape 558 mil. USD

Boardul FMI a aprobat un program de finanțare de 558,3 mil. USD pentru Republica Moldova pentru o perioadă de 40 de luni, anunță autoritatea monetară.

Obiectivele programului de 40 de luni sunt de a susține redresarea post-pandemie, de a răspunde nevoilor stringente de dezvoltare și de a consolida guvernanța și cadrele instituționale.

Principala provocare a politicii este de a concepe un mix prudent de politici pentru a atenua impactul pandemiei și pentru a atinge obiectivele de dezvoltare fără a pune în pericol sustenabilitatea datoriei.

Reformele structurale vor avea ca scop abordarea vulnerabilităților pentru îmbunătățirea statului de drept și a cadrului anticorupție și consolidarea guvernanței fiscale și financiare, accelerând în cele din urmă convergența veniturilor dintre Republica Moldova și egalii europeni.

Consiliul executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat astăzi cererile Moldovei pentru un program de reformă economică în cadrul mecanismului Facilității extinse de credit (ECF) și Facilității Fondului extins (FEP) cu debursarea primei tranșe de 79,8 milioane USD (57,2 milioane DST).

„Autoritățile moldovenești au făcut progrese în implementarea reformelor sectorului bancar și în consolidarea stabilității macrofinanciare. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19, seceta din 2020 și creșterea continuă a prețurilor globale la energie au încetinit activitatea economică, au intensificat riscurile de scădere și au complicat elaborarea politicilor. În timp ce asistența financiară de urgență din partea partenerilor internaționali a ajutat la atenuarea impactului economic al pandemiei, Moldova rămâne printre cele mai sărace țări din Europa și slăbiciuni structurale care inhibă convergența veniturilor. În acest context, programele susținute de FMI în cadrul Fondului extins și al Facilității extinse de credit au trei obiective principale: în primul rând, susținerea redresării post-pandemie; în al doilea rând, să abordeze nevoile stringente de dezvoltare și, în al treilea rând, să consolideze guvernanța și cadrele instituționale ale Republicii Moldova”, susține FMI.

FMI mai spune că reformele recente implementate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și susținute de FMI s-au dovedit vitale pentru menținerea stabilității macrofinanciare în timpul crizei. Autoritățile ar trebui să își continue eforturile de îmbunătățire a credibilității și eficacității politicii BNM, consolidarea supravegherii sectorului financiar, gestionarea crizelor financiare și cadrele macroprudențiale și să consolideze guvernanța, transparența și responsabilitatea Băncii Naționale. Apărarea independenței BNM rămâne o condiție prealabilă critică pentru eficacitatea și credibilitatea acesteia. În plus, pentru a proteja stabilitatea macrofinanciară va fi necesară abordarea vulnerabilităților semnificative din sectorul financiar nebancar și recuperarea activelor fraudate.

#finanțare #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.