Milioane de la stat pentru proiectele start-up. Cine le poate accesa

Tinerii, femeile antreprenoare și imigranții reveniți în țară vor beneficia, în anul 2022, de subvenții în mărime totală de 75 de milioane de lei, pentru a iniția proiecte agricole în mediul rural. Banii vor fi alocați din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, modificarea Regulamentului privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Totodată, această modificare va oferi, începând cu anul 2022, posibilitatea unui număr cât mai mare de solicitanți să beneficieze de sprijin financiar din partea statului pentru dezvoltarea unei afaceri proprii și să creeze noi locuri de muncă în țară.

Valoarea proiectului investițional nu poate depăși suma de 1 000 000 lei. Acesta urmează a fi implementat în termen de 24 luni. Sprijinul financiar din bugetul de stat va fi oferit în două tranșe și va constitui 65% din valoarea investiției, celelalte 35% vor constitui contribuția proprie a participanților la program.

Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up va fi plasat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și pe cel al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, după publicarea documentului în Monitorul Oficial.

#start-up #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.