APP caută cu lupa proprietățilie statului. Cozonac: Au fost acaparate ilegal terenuri la prețuri derizorii

Directorul general al Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac, a participat la ședința de lansare a lucrărilor de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică din Chișinău, dar şi alte 8 localităţi ale municipiului: comunele Băcioi, Budeşti, Ciorescu, Cruzeşti, Grătieşti, Stăuceni, oraşele Cricova şi Vadul lui Vodă.

Șeful APP a subliniat importanța procesului de delimitare și înregistrare a proprietății publice, mai ales pentru diminuarea fenomenului corupției în domeniul administrării funciare.

Administrarea ineficientă a acestui sector și statutul juridic incert al proprietății publice are un impact negativ asupra dezvoltării economice a țării. Și mă refer aici la acele activități frauduloase folosite pe larg, cum ar fi acapararea ilegală a terenurilor la prețuri derizorii. Agenția Proprietății Publice va acorda tot suportul necesar pentru finalizarea cu succes a activităților de delimitare care vor derula în următoarele 12 luni. Sunt ferm convins că gestionarea eficientă a activelor aflate în proprietatea statului este unul dintre factorii critici pentru asigurarea unei bune guvernări, dar și pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova”, a declarat Eugeniu Cozonac.

Compania care va executa lucrările de delimitare, ÎS „Ingeocad” a fost selectată în cadrul unui concurs public desfăşurat conform procedurilor de achiziţie ale Băncii Mondiale. Termenul de realizare a contractului este de 12 luni, pe parcursul cărora urmează să fie delimitate după apartenenţă şi domeniu circa 2600 bunuri imobile proprietate publică. La fel, contractul prevede corectarea erorilor din planurile cadastrale pentru cca 2200 de terenuri proprietate privată. Suma totală a lucrărilor este de 3,7 milioane lei.

În prezent, lucrările cadastrale pentru documentarea bunurilor imobile proprietate privată şi delimitarea proprietăţii publice, planificate în cadrul Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară, se desfăşoară în circa 430 de localităţi din 14 raioane ale ţării şi municipiul Bălţi.

#propietăți #terenuri #imobile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.