Ce ne așteaptă în 2022, un an nou fericit sau nu prea? TOP cinci riscuri majore pentru economia mondială

30 Dec. 2021, 16:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Dec. 2021, 16:09 // Actual //  MD Bani

După turbulenţele din ultimii doi ani, 2022 va fi un an mai calm, anticipează economiştii. Însă la finalul anului 2019, când începeau să apară primele anunţuri din Wuhan, China, puţini îşi imaginau că în câteva luni economia mondială va fi răvăşită de o pandemie, scrie The Guardian. Care sunt cele mai mari riscuri pentru anul viitor?

O nouă tulpină de coronavirus dă peste cap economia mondială

O revenire la lockdown-uri complete ar avea consecinţe extrem de severe. Dhaval Joshi, economist la BCA Research, spune că vor apărea în continuare noi tulpini, iar una dintre ele va crea probleme. “Marea problemă nu este dacă tulpina omicron este o ‘super-tulpină’, ci că o nouă tulpină va fi în ultimă instanţă o ‘super-tulpină’”, scrie Ziarul Financiar.

Inflaţia continuă să crească în forţă

Intensificarea neaşteptată a presiunilor inflaţioniste a dat bătăi de cap marilor bănci centrale ale lumii în acest an. Însă acestea vor avea în faţă decizii şi mai dificile dacă inflaţia se va dovedi şi mai “încăpăţânată” decât se aşteaptă. Chiar înainte de Crăciun, Saxo Bank includea în lista sa de evenimente cu şanse mici de materializare, dar subapreciate, pentru 2022 o spirală salarii-preţuri în SUA ce ar trimite inflaţia din cea mai mare economie a lumii la peste 15%. Chiar şi o creştere mai modestă ar determina Fed-ul să-şi înăsprească politica agresiv.

Economia chineză încetineşte puternic

De ani întregi se speculează că a doua mare economie a lumii va suferi un declin economic sever, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Însă problemele din trecut au început acum să se suprapună pe cele din prezent, putând isca o furtună perfectă.

O criză pe pieţele emergente

Plonjonul lirei turceşti a pus pieţele financiare în alertă cu privire la riscul izbucnirii unei crize pe pieţele emergente. Încrederea în alte mari economii emergente, cum ar fi Argentina, este de asemenea la cote scăzute.

Există însă o problemă mai sistemică, legată de faptul că pieţele emergente s-au împrumutat masiv în dolari americani folosindu-se de câştigurile viitoare din exporturi ca garanţii. În cazul în care Fed-ul îşi înăspreşte politica, dolarul se va întări, ţărilor mai sărace urmând să le fie mai greu să-şi plătească datoriile. Dacă economia mondială încetineşte în acelaşi timp, acestea se vor confrunta cu un risc dublu.

O criză financiară

Preţurile activelor au crescut după vânzările masive iniţiale de la începutul pandemiei. Însă economiile au început să încetinească, iar pericolul este ca în pofida activităţii mai slabe băncile centrale să fie obligate să ia măsuri mai drastice la nivelul politicii monetare de creşterea inflaţiei, eliminând factorul care a susţinut activele bogat valorizate.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.