Ce ne așteaptă în 2022, un an nou fericit sau nu prea? TOP cinci riscuri majore pentru economia mondială

După turbulenţele din ultimii doi ani, 2022 va fi un an mai calm, anticipează economiştii. Însă la finalul anului 2019, când începeau să apară primele anunţuri din Wuhan, China, puţini îşi imaginau că în câteva luni economia mondială va fi răvăşită de o pandemie, scrie The Guardian. Care sunt cele mai mari riscuri pentru anul viitor?

O nouă tulpină de coronavirus dă peste cap economia mondială

O revenire la lockdown-uri complete ar avea consecinţe extrem de severe. Dhaval Joshi, economist la BCA Research, spune că vor apărea în continuare noi tulpini, iar una dintre ele va crea probleme. “Marea problemă nu este dacă tulpina omicron este o ‘super-tulpină’, ci că o nouă tulpină va fi în ultimă instanţă o ‘super-tulpină’”, scrie Ziarul Financiar.

Inflaţia continuă să crească în forţă

Intensificarea neaşteptată a presiunilor inflaţioniste a dat bătăi de cap marilor bănci centrale ale lumii în acest an. Însă acestea vor avea în faţă decizii şi mai dificile dacă inflaţia se va dovedi şi mai “încăpăţânată” decât se aşteaptă. Chiar înainte de Crăciun, Saxo Bank includea în lista sa de evenimente cu şanse mici de materializare, dar subapreciate, pentru 2022 o spirală salarii-preţuri în SUA ce ar trimite inflaţia din cea mai mare economie a lumii la peste 15%. Chiar şi o creştere mai modestă ar determina Fed-ul să-şi înăsprească politica agresiv.

Economia chineză încetineşte puternic

De ani întregi se speculează că a doua mare economie a lumii va suferi un declin economic sever, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Însă problemele din trecut au început acum să se suprapună pe cele din prezent, putând isca o furtună perfectă.

O criză pe pieţele emergente

Plonjonul lirei turceşti a pus pieţele financiare în alertă cu privire la riscul izbucnirii unei crize pe pieţele emergente. Încrederea în alte mari economii emergente, cum ar fi Argentina, este de asemenea la cote scăzute.

Există însă o problemă mai sistemică, legată de faptul că pieţele emergente s-au împrumutat masiv în dolari americani folosindu-se de câştigurile viitoare din exporturi ca garanţii. În cazul în care Fed-ul îşi înăspreşte politica, dolarul se va întări, ţărilor mai sărace urmând să le fie mai greu să-şi plătească datoriile. Dacă economia mondială încetineşte în acelaşi timp, acestea se vor confrunta cu un risc dublu.

O criză financiară

Preţurile activelor au crescut după vânzările masive iniţiale de la începutul pandemiei. Însă economiile au început să încetinească, iar pericolul este ca în pofida activităţii mai slabe băncile centrale să fie obligate să ia măsuri mai drastice la nivelul politicii monetare de creşterea inflaţiei, eliminând factorul care a susţinut activele bogat valorizate.

#riscuri #2022 #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.