România numără sute de obiective turistice, însă nici cele mai populare nu sunt la nivelul celor din Austria sau Anglia

România numără sute de obiective turistice atât istorice, cât şi naturale, însă nici cele mai cunoscute monumente din ţară nu reuşesc să strângă un număr de turişti similar cu cel înregistrat de un singur castel din Austria sau Anglia, scrie Ziarul Financiar.

România se poate mândri cu obiective unice în Europa, iar multe dintre judeţele ţării au zeci de obiective turistice care pot fi comparate cu cele mai populare monumente din ţările europene. Țara vecină are un potenţial extraordinar de a deveni o cunoscută destinaţie turistică, având o varietate de obiective naturale şi istorice, cât şi zone naturale precum staţiunile montane, balneare, cât şi cele de pe litoral şi Delta Dunării. Toate aceste obiective ar putea face din România o cunoscută destinaţie la nivel european dacă ar exista o infrastructură adecvată, dar şi o strategie de promovare pe măsură.

Cu toate acestea, România nu se poate bucura de un turism de incoming dezvoltat, turiştii străini vin într-un număr prea mic pentru a-şi petrece vacanţele. Circa 75% din turiştii care îşi petrec vacanţele în România sunt români, iar procentul a crescut odată cu izbucnirea pandemiei în lipsa străinilor. România a primit în 2020 doar 453.000 de turişti străini, înregistrând cea mai mare scădere a turismului de incoming din Europa.

Cele mai importante obiective turistice din România, mai exact Castelele Peleş, Bran şi Corvinilor nu reuşesc să atragă un număr de turişti similar cu cel înregistrat de către Palatul Schönbrunn din Austria. În cel mai dificil an al turismului european, Schonbrunn a înregistrat un număr de 640.000 de turişti, faţă de 580.000 de persoane care au vizitat cele trei castele din România.

România nu este căutată de turiştii străini, în principal din cauza faptului că ţara nu beneficiază de o promovare turistică. O strategie de promovare ar trebui realizată de către autorităţile competente în colaborare cu mediul privat, însă o astfel de iniţiativă întârzie să apară de prea mulţi ani, iar lipsa turiştilor reprezintă de fapt investiţii mai mici în modernizarea obiectivelor turistice, ceea ce ar putea duce chiar la degradarea acestora.

#turisti #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a integrat în ultimii cinci ani aproximativ 1 GW de energie regenerabilă în rețeaua de transport, însă presiunile asupra sistemului electroenergetic au crescut inclusiv din cauza tranzitului de energie destinat Ucrainei, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit oficialului, prin infrastructura energetică a Republicii Moldova trece și o parte din energia electrică livrată din România și Uniunea Europeană către Ucraina, în contextul deficitului energetic cu care se confruntă țara vecină.

„În rețeaua de transport toți acești cinci ani au fost integrați 1 GW de energie regenerabilă. În același timp, prin rețeaua noastră, datorită deficitului din Ucraina, se tranzitează și o parte din energia electrică care vine din România și Uniunea Europeană”, a declarat Junghietu.

Ministrul susține că aceste fluxuri suplimentare au dus la creșterea pierderilor tehnologice din rețea, iar pentru reducerea lor sunt necesare investiții în infrastructura energetică.

„Pierderile tehnologice au crescut, iar pentru a compensa și diminua aceste pierderi trebuie implementate o serie de proiecte pentru consolidarea rețelei de transport și a stațiilor”, a explicat ministrul.

În acest context, autoritățile propun ca întreprinderea de stat Moldelectrica să fie scutită de plata a aproximativ 26 de milioane de lei către bugetul de stat, iar suma respectivă să fie redirecționată spre proiecte strategice.

Banii ar urma să fie utilizați pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și consolidarea interconectării Republicii Moldova cu România și sistemul electroenergetic european.