România numără sute de obiective turistice, însă nici cele mai populare nu sunt la nivelul celor din Austria sau Anglia

România numără sute de obiective turistice atât istorice, cât şi naturale, însă nici cele mai cunoscute monumente din ţară nu reuşesc să strângă un număr de turişti similar cu cel înregistrat de un singur castel din Austria sau Anglia, scrie Ziarul Financiar.

România se poate mândri cu obiective unice în Europa, iar multe dintre judeţele ţării au zeci de obiective turistice care pot fi comparate cu cele mai populare monumente din ţările europene. Țara vecină are un potenţial extraordinar de a deveni o cunoscută destinaţie turistică, având o varietate de obiective naturale şi istorice, cât şi zone naturale precum staţiunile montane, balneare, cât şi cele de pe litoral şi Delta Dunării. Toate aceste obiective ar putea face din România o cunoscută destinaţie la nivel european dacă ar exista o infrastructură adecvată, dar şi o strategie de promovare pe măsură.

Cu toate acestea, România nu se poate bucura de un turism de incoming dezvoltat, turiştii străini vin într-un număr prea mic pentru a-şi petrece vacanţele. Circa 75% din turiştii care îşi petrec vacanţele în România sunt români, iar procentul a crescut odată cu izbucnirea pandemiei în lipsa străinilor. România a primit în 2020 doar 453.000 de turişti străini, înregistrând cea mai mare scădere a turismului de incoming din Europa.

Cele mai importante obiective turistice din România, mai exact Castelele Peleş, Bran şi Corvinilor nu reuşesc să atragă un număr de turişti similar cu cel înregistrat de către Palatul Schönbrunn din Austria. În cel mai dificil an al turismului european, Schonbrunn a înregistrat un număr de 640.000 de turişti, faţă de 580.000 de persoane care au vizitat cele trei castele din România.

România nu este căutată de turiştii străini, în principal din cauza faptului că ţara nu beneficiază de o promovare turistică. O strategie de promovare ar trebui realizată de către autorităţile competente în colaborare cu mediul privat, însă o astfel de iniţiativă întârzie să apară de prea mulţi ani, iar lipsa turiştilor reprezintă de fapt investiţii mai mici în modernizarea obiectivelor turistice, ceea ce ar putea duce chiar la degradarea acestora.

#turisti #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.