Luxul elitelor cleptocrate i-a înfuriat pe kazahi. Sturza: O țară bogată în petrol de care beneficiază doar elita

Dublarea de la ce, de la 20 de cenți la 40 de cenți, a gazului lichefiat a fost doar o scânteie care a aprins o făclie foarte mare și care este consecința multiplelor probleme politice și sociale pe care le are Kazahstanul, chiar dacă este, aparent, o țară bogată în resurse, a comentat protestele din Kazahstan fostul premier și actualul om de faceri Ion Sturza.

Deci, eu cred că este un exemplu clasic de „blestem al petrolului”, o țară bogată în petrol de care beneficiază doar elita și foarte puțin beneficiază oamenii de rând. Și a doua, să spunem așa, capcană serioasă a Kazahstanului este așa-numitul venit mediu per capita din PIB, 25-26 de mii de dolari care pare mare, dar care se redistribuie foarte inegal la cetățeni. Pe de o parte, avem o elită extrem, exorbitant, aș spune, fiindcă o cunosc, de bogată, care nu se rușinează să epateze avioane private, palate, case în Dubai, case în Europa”, a mai spus omul de afaceri.

Sturza afirmă, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că cei care sunt cei mai mari cumpărători de real estate în Europa, în Elveția, în Franța, la Londra sunt kazahii.

Pe de altă parte, o foarte mare parte a populației, din cele 19 milioane cred că o treime sunt la limita sărăciei. Ca să vă dați seama, salariul minim în Kazahstan este de 100 de dolari, adică ar fi aproximativ 1.500 de lei, deci la coada clasamentului, există această inegalitate foarte mare între elită și oamenii simpli. Și, bineînțeles, regimul. Regimul care nu s-a democratizat, nu au fost făcute niciun fel de reforme politice, s-a compresat și, respectiv, a fost nevoie doar de o scânteie, pentru ca aceste cerințe economice să se transforme în cerințe politice. Ei nu au un proces democratic de alegeri, nu au alegeri la nivel local, la nivel regional, în condițiile în care au o altă elită decât cea economică, o elită intelectuală, culturală foarte educată”, a punctat omul de afaceri.

#revolte #Kazahstan #pterol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.