Proprietarul Rompetrol, acuzat în Kazahstan că a conspirat cu alţi producători locali de GPL să scumpească gazul

Cel mai mare vânzător de gaz lichefiat, gigantul Kazmunaygas (proprietarul Rompetrol) este suspectat, în contextul protestelor violente din Kazahstan, că a conspitat cu alţi producători locali pentru creşterea preţurilor la gaze, măsură care a contribuit la declanşarea revoltei sociale, transmite G4media.

Potrivit sursei citate, acuzaţiile sunt aduse de Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, care estimează o întelegere între patru mari producători locali, în privinţa stabilirii preţurilor la gaze.

Mai precis, Agenţia pentru Protecţia Concurenţei ar fi găsit semne de înţelegere secretă în privinţa preţurilor la gaze între companiile Kazmunaygas, Kazgermunai, CNPC-Aktobemunaigaz şi Kazakhoil. Dacă li se dovedeşte vinovăţia, companiile vor fi amendate, relatează kommersant.ru, potrivit G4media.

„În acţiunile lor, există semne de coluziune a preţurilor şi abuz de poziţie dominantă pe piaţă”, a declarat un reprezentant al Agenţiei, la postul de televiziune Khabar 24 (citat de TASS ).

Tot un reprezentant al Agenţiei pentru Protecţia Concurenţei din Kazahstan a menţionat că în termen de 20 de zile, preşedintelui Kassym-Jomart Tokayev îi vor fi prezentate date preliminare privind creşterea tarifelor.

#Rompettol #revolte #Kazahstan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.