Moldova se abandonează singură sub privirile îngăduitoare ale liderilor săi. Natalitatea scade, iar migrația crește

Republica Moldova se depopulează într-un ritm alarmant din cauza ratei scăzute a natalității și a migrației galopante. Anual peste hotare pleacă între 35-40 de mii de cetățeni, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Economistul a mai declarat că din 1995 și până în prezent, timp de 25 de ani, sporul natural al populației Republicii Moldova este negativ. Numărul deceselor este cu mult mai mare decât numărul născuților. Dacă în perioada 1996-2000 sporul natural era 0, numărul celor născuți era egal cu al celor decedați, atunci din 2001 și până în prezent, se tot înregistrează găuri demografice. În ultimii cinci ani, s-au născut cu 23 de mii de persoane mai puține decât au murit. În 2021, estimează economistul, în Republica Moldova au fost cu zece mii de nașteri mai puține decât numărul deceselor.

În 2021 estimativ ar fi plecat din țară 32-36 de mii de moldoveni, iar din 1991 și până în prezent, circa 966 de mii de cetățeni. Practic, tinerii apți de muncă pleacă peste hotare, dar totodată îi determină și pe alții să plece. La noi, practic, timp de zece ani numărul locurilor de muncă a rămas constant, circa 600 de mii, iar toți cei care treptat intră în vârsta aptă de muncă sunt absorbiți de plecarea peste hotare. În fiecare an peste hotare pleacă practic o generație. Noi pur și simplu suntem într-un blocaj demografic, iar problema numărul unu al dezvoltării Republicii Moldova în viitorii ani va fi lipsa locurilor de muncă”, a afirmat expertul.

Cel mai puternic val de plecări a fost înregistrat în perioada 2016 -2020, când din Republica Moldova a fost abandonată de 212 mii de moldoveni, anual câte circa 42 de mii de persoane. În perioada 2001-2005 estimativ au plecat 201 mii, în 2006-2015 – 190 de mii, iar în 2021 – 32-36 de mii. „În 2021 a fost un nivel mai mic, însă a fost cu mult mai mare decât a fost din 2006 și până în 2015. Lucrul acesta ne arată că noi nu avem o politică clară de a crea locuri de muncă și salarii. Ceea ce îi determină pe oameni să plece este lipsa unui loc de muncă și un salariu bine plătit”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#spor #migrație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.