Vacanță la munte în România: cele mai cunoscute stațiuni montane unde poți schia

O mare parte din turiștii moldoveni preferă stațiunile montane din România pentru a schia. Iată care sunt cele mai cunoscute stațiuni montane, cu pârtii de schi din țara vecină, potrivit wallstreet.ro.

Sinaia

Stațiunea de schi este situată în inima Munţilor Bucegi şi ajunge la una dintre cele mai mari altitudini din România – 2.050 metri. Pe pârtia de schi puteți ajunge folosindu-vă de Gondola Sinaia, una dintre cele mai sigure și moderne instalații de transport pe cablu din țară.

Tronsonul 1.000-1.400 al Gondolei Sinaia porneşte din cartierul Furnica, ajungând la cota 1.400. Lungimea acestui traseu este de 1.312 metri, iar gondola poate transporta maximum 1.700 persoane/ oră. Gondolele sunt prevăzute cu buzunare exterioare pentru aşezarea schiurilor şi plăcilor de snowboard.

Programul de funcționare al Gondolei este între 8:00 și 17:00.

Unul dintre dezavantajele acestei stațiuni de schi este aglomerația (atenție la weekenduri).

Bineînțeles, purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise (inclusiv în gondole).

Azuga

Una dintre stațiunile recomandate de turiștii români pentru începători este Azuga. Pârtia are o lungime de aproximativ 150 metri, cu un grad de dificultate minim, iar urcarea se face cu babyski-ul destinat aceste porțiuni.

Pârtiile Sorica Sud, cu o lungime de aproximativ 770 de metri și Sorica La Stână, cu o lungime de aproximativ 910 metri au un grad de dificultate redus, fiind potrivite pentru schiorii ajunși la un nivel mediu de coborâre.

În total, în Azuga sunt șapte pârtii de schi cu o lungime totală de șapte kilometri, având șapte instalații de cablu cu o lungime totală de patru kilometri.

Transalpina

Un alt domeniu schiabil din România este Transalpina. Pârtia de schi se află în Voineasa, în nord-vestul județului Vâlcea. Distanța de la Voineasa până la Ski Resort Transalpina este de aproximativ 34 kilometri.

Altitudinea la baza pârtiei este de 1.350 metri, iar accesul pe vârf de pârtie se face cu o gondolă. De la altitudinea de 1.800 metri, ascensiunea este realizată cu ajutorul unui teleschi, care urcă până la 2.000 metri, pe Vârful Bora.

Lungimea totala a pârtiei este aproximativ 6 kilometri.

Straja

Straja, în județul Hunedoara, este o altă stațiunea de schi căutată și promovată de turiștii români.

În Straja sunt amenajate 12 pârtii, pentru schi și snowboard, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu. Pârtiile sunt întreţinute cu ajutorul ratracurilor și a tunurilor de zăpadă artificială.

O altă investiție așteptată de turiști a fost telescaunul de pe Vârful Straja, care urcă până la 1.870 metri.

De asemenea, cea mai lungă pârtie este Pârtia Straja, măsurând 8,1 kilometri lungime.

Borșa

De la Hunedoara, mergem mai departe în Maramureș și ajungem la Borșa.

Borșa dispune de două pârtii de schi, dar și de o telegondolă de peste 2,5 kilometri lungime, care leagă complexul turistic din Borșa de vechea pârtie olimpică de schi.

Noua telegondolă are o capacitate de 1.800 de persoane/ oră. În total sunt 54 de gondole de opt persoane, iar timpul de urcare, cu tot cu oprire la stația intermediară, va fi de 7 minute.

O nouă parcare supraetajată a fost amenajată la baza pârtiei din Borșa, pentru a evita aglomerația.

#schi #munte #vacanta #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.