Vacanță la munte în România: cele mai cunoscute stațiuni montane unde poți schia

10 Ian. 2022, 18:05
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
10 Ian. 2022, 18:05 // Au Bani //  MD Bani

O mare parte din turiștii moldoveni preferă stațiunile montane din România pentru a schia. Iată care sunt cele mai cunoscute stațiuni montane, cu pârtii de schi din țara vecină, potrivit wallstreet.ro.

Sinaia

Stațiunea de schi este situată în inima Munţilor Bucegi şi ajunge la una dintre cele mai mari altitudini din România – 2.050 metri. Pe pârtia de schi puteți ajunge folosindu-vă de Gondola Sinaia, una dintre cele mai sigure și moderne instalații de transport pe cablu din țară.

Tronsonul 1.000-1.400 al Gondolei Sinaia porneşte din cartierul Furnica, ajungând la cota 1.400. Lungimea acestui traseu este de 1.312 metri, iar gondola poate transporta maximum 1.700 persoane/ oră. Gondolele sunt prevăzute cu buzunare exterioare pentru aşezarea schiurilor şi plăcilor de snowboard.

Programul de funcționare al Gondolei este între 8:00 și 17:00.

Unul dintre dezavantajele acestei stațiuni de schi este aglomerația (atenție la weekenduri).

Bineînțeles, purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise (inclusiv în gondole).

Azuga

Una dintre stațiunile recomandate de turiștii români pentru începători este Azuga. Pârtia are o lungime de aproximativ 150 metri, cu un grad de dificultate minim, iar urcarea se face cu babyski-ul destinat aceste porțiuni.

Pârtiile Sorica Sud, cu o lungime de aproximativ 770 de metri și Sorica La Stână, cu o lungime de aproximativ 910 metri au un grad de dificultate redus, fiind potrivite pentru schiorii ajunși la un nivel mediu de coborâre.

În total, în Azuga sunt șapte pârtii de schi cu o lungime totală de șapte kilometri, având șapte instalații de cablu cu o lungime totală de patru kilometri.

Transalpina

Un alt domeniu schiabil din România este Transalpina. Pârtia de schi se află în Voineasa, în nord-vestul județului Vâlcea. Distanța de la Voineasa până la Ski Resort Transalpina este de aproximativ 34 kilometri.

Altitudinea la baza pârtiei este de 1.350 metri, iar accesul pe vârf de pârtie se face cu o gondolă. De la altitudinea de 1.800 metri, ascensiunea este realizată cu ajutorul unui teleschi, care urcă până la 2.000 metri, pe Vârful Bora.

Lungimea totala a pârtiei este aproximativ 6 kilometri.

Straja

Straja, în județul Hunedoara, este o altă stațiunea de schi căutată și promovată de turiștii români.

În Straja sunt amenajate 12 pârtii, pentru schi și snowboard, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu. Pârtiile sunt întreţinute cu ajutorul ratracurilor și a tunurilor de zăpadă artificială.

O altă investiție așteptată de turiști a fost telescaunul de pe Vârful Straja, care urcă până la 1.870 metri.

De asemenea, cea mai lungă pârtie este Pârtia Straja, măsurând 8,1 kilometri lungime.

Borșa

De la Hunedoara, mergem mai departe în Maramureș și ajungem la Borșa.

Borșa dispune de două pârtii de schi, dar și de o telegondolă de peste 2,5 kilometri lungime, care leagă complexul turistic din Borșa de vechea pârtie olimpică de schi.

Noua telegondolă are o capacitate de 1.800 de persoane/ oră. În total sunt 54 de gondole de opt persoane, iar timpul de urcare, cu tot cu oprire la stația intermediară, va fi de 7 minute.

O nouă parcare supraetajată a fost amenajată la baza pârtiei din Borșa, pentru a evita aglomerația.

29 Apr. 2026, 16:05
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Grîu Tatiana
29 Apr. 2026, 16:05 // Oameni şi Idei //  Grîu Tatiana

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.