Cum rușii torpilează criza energetică, iar gazul atinge prețuri record. Au închis robinetul și exportă gaz cu țârâita

Exporturile zilnice de gaze ale Gazprom către pieţele sale principale au coborât în primele 15 zile ale acestui an la cel mai scăzut nivel de după 2015, pe fondul înmulţirii criticilor că grupul rus îşi limitează livrările spre Europa, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

Grupul controlat de statul rus a informat luni că în primele 15 zile din noul an a exportat o cantitate de 5,4 miliarde metri cubi spre pieţele sale principale, care includ cea mai mare parte a Europei, Turcia şi China. Această cantitate este echivalentă cu o medie de 360 de milioane metri cubi pe zi şi este cu aproape 18% mai mic comparativ cu media din luna trecută.

În paralel, producţia de gaze a Gazprom în prima jumătate a lunii ianuarie a ajuns la 23,1 miliarde metri cubi, sau 1,54 miliarde metri cubi pe zi, cel mai ridicat nivel de după 2014, arată calculele Bloomberg.

Livrările de gaze ale Rusiei spre Europa sunt urmărite cu atenţie în condiţiile în care deficitul de aprovizionare cu acest combustibil, şi creşterea preţurilor, afectează economiile de pe continent. Săptămâna trecută comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager declara că aşteaptă cu nerăbdare răspunsuri de la Gazprom cu privire la livrările limitate. Anterior şi directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, Fatih Birol, a dat vina pe Rusia pentru criza energetică din Europa.

Nici Rusia şi nici principalul nostru exportator Gazprom nu au nimic de a face cu acest lucru”, a declarat sâmbătă vicepremierul rus Alexander Novak. Potrivit acestuia, Rusia a livrat o cantitate semnificativ mai mare de gaze naturale către clienţi precum Germania şi Turcia, ţări care şi-au epuizat volumele contractate.

Grupul rus Gazprom a subliniat luni că „livrează gaze naturale în linie cu solicitările de la clienţi şi în conformitate cu obligaţiile contractuale”. Gazprom nu a oferit cifre detaliate cu privire la exporturile către fiecare ţară, ceea ce face dificilă evaluarea livrărilor spre UE; cel mai mare cumpărător de gaze naturale ruseşti, dar a precizat că livrările spre Bulgaria, Turcia şi China au crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut.

De peste trei săptămâni conducta Yamal-Europe a trimis gaze în sistem reverse, dinspre Germania spre Polonia, iar livrările de gaze ruseşti vai o conductă cheia spre Slovacia via Ucraina sunt la aproximativ o treime faţă de nivelul normal.

#gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.