Cum rușii torpilează criza energetică, iar gazul atinge prețuri record. Au închis robinetul și exportă gaz cu țârâita

Exporturile zilnice de gaze ale Gazprom către pieţele sale principale au coborât în primele 15 zile ale acestui an la cel mai scăzut nivel de după 2015, pe fondul înmulţirii criticilor că grupul rus îşi limitează livrările spre Europa, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

Grupul controlat de statul rus a informat luni că în primele 15 zile din noul an a exportat o cantitate de 5,4 miliarde metri cubi spre pieţele sale principale, care includ cea mai mare parte a Europei, Turcia şi China. Această cantitate este echivalentă cu o medie de 360 de milioane metri cubi pe zi şi este cu aproape 18% mai mic comparativ cu media din luna trecută.

În paralel, producţia de gaze a Gazprom în prima jumătate a lunii ianuarie a ajuns la 23,1 miliarde metri cubi, sau 1,54 miliarde metri cubi pe zi, cel mai ridicat nivel de după 2014, arată calculele Bloomberg.

Livrările de gaze ale Rusiei spre Europa sunt urmărite cu atenţie în condiţiile în care deficitul de aprovizionare cu acest combustibil, şi creşterea preţurilor, afectează economiile de pe continent. Săptămâna trecută comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager declara că aşteaptă cu nerăbdare răspunsuri de la Gazprom cu privire la livrările limitate. Anterior şi directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, Fatih Birol, a dat vina pe Rusia pentru criza energetică din Europa.

Nici Rusia şi nici principalul nostru exportator Gazprom nu au nimic de a face cu acest lucru”, a declarat sâmbătă vicepremierul rus Alexander Novak. Potrivit acestuia, Rusia a livrat o cantitate semnificativ mai mare de gaze naturale către clienţi precum Germania şi Turcia, ţări care şi-au epuizat volumele contractate.

Grupul rus Gazprom a subliniat luni că „livrează gaze naturale în linie cu solicitările de la clienţi şi în conformitate cu obligaţiile contractuale”. Gazprom nu a oferit cifre detaliate cu privire la exporturile către fiecare ţară, ceea ce face dificilă evaluarea livrărilor spre UE; cel mai mare cumpărător de gaze naturale ruseşti, dar a precizat că livrările spre Bulgaria, Turcia şi China au crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut.

De peste trei săptămâni conducta Yamal-Europe a trimis gaze în sistem reverse, dinspre Germania spre Polonia, iar livrările de gaze ruseşti vai o conductă cheia spre Slovacia via Ucraina sunt la aproximativ o treime faţă de nivelul normal.

#gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.