„Să ne taxăm pe noi, pe cei bogați”. Un grup de milionari cere guvernelor din întreaga lume impozite pe avere mai mari

19 Ian. 2022, 11:04
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
19 Ian. 2022, 11:04 // Au Bani //  MD Bani

Un grup de milionari cere guvernelor din întreaga s-i facă să plătească mai multe taxe pentru a ajuta la reducerea decalajului de bogăție.

Într-o scrisoare deschisă, 102 persoane foarte bogate au spus că sistemul fiscal actual este inechitabil și duce la o erodare a încrederii.

„Cei mai mulți dintre noi pot spune că, în timp ce lumea a trecut printr-o perioadă de suferință imensă în ultimii doi ani, am văzut de fapt bogăția noastră crescând în timpul pandemiei – totuși câțiva, dacă oricare dintre noi, poate spune sincer că ne plătim. cota echitabilă din taxe”, a spus grupul, care este susținut de trei organizații separate: Patriotic Millionaires din SUA, Tax Me din Germania și Millionaires for Humanity din Danemarca.

Printre membrii grupului se numără moștenitoarea Disney, Abigail Disney, care este o susținătoare de multă vreme a impozitelor mai mari pentru cei foarte bogați; fratele ei Tim Disney; și primul investitor Amazon Nick Hanauer. Scrisoarea este semnată de persoane din nouă țări, inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada și Germania.

În scrisoare, grupul susține că sistemul fiscal internațional a creat o lipsă de încredere între oamenii obișnuiți și elite, care sunt „arhitecții acestui sistem”.

„Lumea – fiecare țară din ea – trebuie să ceară celor bogați să-și plătească partea echitabilă. Să ne taxăm pe noi, pe cei bogați, și să ne taxăm acum”, au scris ei.

Cu toate acestea, scrisoarea nu a oferit recomandări specifice pentru creșterea impozitării.

Momentul scrisorii coincide cu Forumul Economic Mondial (WEF) virtual de săptămâna aceasta, unde liderii mondiali și agenții de putere corporativi se întâlnesc pentru a discuta provocările și soluțiile globale cheie. De obicei, are loc în stațiunea montană elvețiană Davos în fiecare an.

Grupul de milionari a spus că forumul a produs „puțină valoare tangibilă”.

„Până când participanții vor recunoaște soluția simplă și eficientă care îi privesc în față – impozitarea celor bogați – oamenii lumii vor continua să vadă așa-zisa lor dăruire de a rezolva problemele lumii ca puțin mai mult decât o performanță”, au adăugat ei.

Nu este prima dată când super-bogații au cerut un impozit pe avere. Într-o scrisoare deschisă din iunie, Milionarii pentru Umanitate au cerut „o creștere permanentă a taxelor pentru cei mai bogați oameni de pe planetă, oameni ca noi”. Alte grupuri informale de oameni superbogați au cerut guvernelor să îi impoziteze mai mult, a raportat Financial Times anul trecut.

Dar, în afară de unele țări din Europa și America de Sud, majoritatea țărilor nu au un impozit pe avere, conform Reuters. Într-o postare pe blog de anul trecut, Banca Mondială a îndemnat țările să ia în considerare instituirea unui impozit pe avere pentru a reduce inegalitatea. Argentina și Columbia sunt singurele două țări care au creat noi impozite pe avere de la începutul pandemiei, potrivit Reuters.

Luni, Oxfam a cerut guvernelor să „retragă” câștigurile obținute de cei bogați în timpul pandemiei prin mijloace precum impozitarea. Averea celor mai bogați 10 bărbați din lume s-a dublat cu peste 1,5 trilioane de dolari în plină criză de sănătate publică, a spus organizația de caritate.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.