Finanțatorii au deschis supapa cu bani pentru Republica Moldova. Datoria de stat a ajuns la 78 miliarde de lei

Datoria de stat a Republicii Moldova a însumat 77,7 miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei mai mult la valoarea nominală, comparativ cu sfârșitul anului 2020, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.

La sfârșitul anului trecut, datoria de stat externă a însumat 44,4 miliarde de lei cu 12,4% mai mult față de anul 2020. Cea mai mare pondere a banilor a venit de la FMI – 29,5%, AID – 28%, BEI – 15,6% și BERD – 5,1%.

În cea ce privește datoria de stat internă, acesta a constituit 33,2 miliarde de lei, cu 1,2% mai mult comparativ cu anul 2020.

Majorarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4,2 miliarde de lei la valoarea nominală sau 4 miliarde de lei la preț de cumpărare și răscumpărării VMS emise pentru executarea obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat în sumă de 260,0 mil. lei.

Pentru anul 2021 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 5,64% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 4,51%, 182 zile – 5,72%, 364 zile – 5,94%, 2 ani – 5,50%, 3 ani – 5,86%, 5 ani -6,11%, 7 ani -6,58%), care comparativ cu anul 2020 este mai mare cu 0,45 p.p.

#datorie #finanțare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a prelungit, pe 9 iulie, starea de urgență în economie pentru încă o lună. Autoritățile din regiune explică decizia prin criza continuă cauzată de limitarea aprovizionării cu gaze și reducerea veniturilor bugetare, transmite IPN.

Decretul privind extinderea stării de urgență a fost aprobat în cadrul celei de-a doua sesiuni extraordinare a așa-numiților deputați transnistreni, măsura fiind instituită acum aproape opt luni în stânga Nistrului.

După ședință, șeful așa-zisului Soviet Suprem, Alexander Korshunov, a confirmat că autoritățile trec la un regim de economisire drastică: „Toate organele administrației de stat și municipale funcționează acum în regim de austeritate”.

Cheltuielile în mai multe domenii au fost „reduse drastic”: fondurile rutier și de mediu, fondul investițiilor de capital, precum și așa-numitul fond al solicitărilor alegătorilor au fost înghețate. Toate proiectele pe care autoritățile intenționau să le pună în implementare în 2025 au fost amânate pe termen nedeterminat, a adăugat Alexander Korshunov.

„Este clar că, în astfel de circumstanțe, va trebui probabil să se ia decizii care nu sunt întotdeauna populare”, a adăugat Korshunov, referindu-se la restrângerea programelor de stat și la redistribuirea fondurilor.

În ajunul reuniunii a fost organizată o ședință extinsă privind subiectele economice, la care au participat așa-numiți reprezentanți ai puterii executive și legislative, inclusiv responsabili de finanțe, precum și membri ai executivului local. Potrivit surselor oficiale, au fost discutate concluziile așa-zisei comisii guvernamentale privind stabilizarea economică, inclusiv propuneri privind reducerea cheltuielilor și redistribuirea bugetului.

De asemenea, autoritățile din regiune au anunțat că ajustează bugetul și pregătesc un proiect de buget pentru anul viitor. Din cauza presiunii externe și a veniturilor instabile, aleșii de la Tiraspol spun că este dificil să facă prognoze și că principala misiune este să respecte obligațiile minime față de populație.

Anterior, administrația de la Tiraspol a recunoscut că executarea bugetului actual este imposibilă. Producția industrială a scăzut cu 43%, iar comerțul exterior cu 31,5%. Conform previziunilor, PIB-ul ar trebui să scadă cu 12% în 2026, iar inflația ar trebui să crească la 16%.

Din 1 iulie și până la sfârșitul anului, Tiraspolul introduce o plată eșalonată a salariilor pentru bugetari. Finanțarea va fi divizată în două părți – până la data de 20 și din 21 până la sfârșitul lunii. Administrațiile orașelor din regiune au primit ordin să returneze soldul fondurilor locale în bugetul central.

#transnitria #stare de urgenta #economie