Finanțatorii au deschis supapa cu bani pentru Republica Moldova. Datoria de stat a ajuns la 78 miliarde de lei

Datoria de stat a Republicii Moldova a însumat 77,7 miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei mai mult la valoarea nominală, comparativ cu sfârșitul anului 2020, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.

La sfârșitul anului trecut, datoria de stat externă a însumat 44,4 miliarde de lei cu 12,4% mai mult față de anul 2020. Cea mai mare pondere a banilor a venit de la FMI – 29,5%, AID – 28%, BEI – 15,6% și BERD – 5,1%.

În cea ce privește datoria de stat internă, acesta a constituit 33,2 miliarde de lei, cu 1,2% mai mult comparativ cu anul 2020.

Majorarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4,2 miliarde de lei la valoarea nominală sau 4 miliarde de lei la preț de cumpărare și răscumpărării VMS emise pentru executarea obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat în sumă de 260,0 mil. lei.

Pentru anul 2021 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 5,64% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 4,51%, 182 zile – 5,72%, 364 zile – 5,94%, 2 ani – 5,50%, 3 ani – 5,86%, 5 ani -6,11%, 7 ani -6,58%), care comparativ cu anul 2020 este mai mare cu 0,45 p.p.

#datorie #finanțare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.