(FOTO) S-a deschis cea mai lungă pârtie de schi din România. Priveliște de poveste

Pe 24 ianuarie s-a deschis pârtia Semenic – Valiug, cea mai lungă pârtie din România, având o lungime de 5,6 kilometri.

Pârtia este de dificultate medie și coboară de la Muntele Semenic până la Valiug, la Ponton Casa Baraj.

Sunt două variante pregătite:

varianta A, cu început din pârtia Slalom Uriaș,
varianta B, ce se desprinde din pârtia Crucea de brazi, mai sus de cabana Prietenii Munților.

Ambele variante au porțiunea finală comună.

Returul în stațiunea Semenic se face cu două autobuze din aproximativ 30 în 30 de minute, care funcționează pe principiul primul venit, primul servit. Plecarea autobuzelor se face din parcarea Ponton Casa Baraj, ce este în curba de dinainte de pârtia de schi.

Intervalul de lucru este 09:30 – 16:30.

Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Semenic-Crivaia prevede și realizarea unei telegondole cu o lungime de aproximativ 4 kilometri, însă, deocamdată, până la finalizarea acesteia, transportul schiorilor se va face cu autobuze.

Atenție mare la orientare, condițiile meteo și tehnica de schi

Fiecare schior face coborârea pe proprie răspundere, aceasta pârtie nefiind supravegheată de echipa SALVAMONT.

Pârtiile sunt bătute, dar proiectul privind domeniul schiabil Semenic este în desfășurare și mai durează până când gondola, tunurile de zăpadă și cele necesare vor fi montate.

#partie de schi #munte #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

lucrăm la alternativele tehnice ca acest scenariu să nu se întâmple, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, solicitat să comenteze posibila revenire la achiziția curentului de la Cuciurgan, în condițiile în care autoritățile nu au întreprins nimic pentru suplinirea instalarea capacităților suplimentare la Chișinău.

Într-o intervenție la Rlive, Parlicov a declarat că, în lipsa instalării surselor suplimentare de generare electrică, singura variantă viabilă pe termen scurt este reînnoirea contractului cu Cuciurgan, centrală aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol.

„Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 16 ianuarie prevedea clar instalarea unei turbine pe gaz și a unor motoare cu ardere internă, totalizând 100 MW. Tehnic, este posibil. Finanțarea putea veni din partea Uniunii Europene. Dar nu s-a făcut absolut nimic”, a declarat Parlicov. Potrivit acestuia, inacțiunea autorităților pune în pericol independența energetică a țării.