RECORD absolut! Prețul pentru un litru de benzină a depășit 23 de lei, s-a scumpit și motorina

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a afișat prețurile la carburanți, benzină și motorină pentru perioada de 29 -31 ianuarie 2022. Prețurile cresc în continuare și au înregistrat un nou record. Potrivit ANRE, Prețul la benzină s-a majorat cu 0,09 lei, iar pentru motorină cu 0,08 lei.

Astfel, în weekend, litrul de benzină va costa 23,03 de lei, iar cel de motorină – 19,98 lei. Potrivit ANRE, prețurile au crescut în contextul cotației petrolului Brent, acesta a depășit 90 de dolari pe baril.

De la 1 septembrie 2021 au intrat în vigoare modificările la legea produselor petroliere, iar ANRE stabilește prețurile plafon pentru benzina cu cifra octanică 95 și pentru motorină.

Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard se stabilesc de către Agenția Naționala pentru Reglementare în Energetică în baza Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere.

În cadrul sesiunilor din săptămâna curentă cotația petrolului Brent a depășit pragul de 90 $/baril, continuând astfel ascensiunea care a început încă la finele anului precedent. Aceeași tendință se păstrează și la cotațiile Platts pentru benzină și motorină, care acum sunt tranzacționate la prețuri ce depășesc 840$/tona și respectiv 770 $/tona, reprezentând cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii 7 ani. Respectiv, valorile date influențează în mod direct prețul final al produselor petroliere importate pe piața din Republica Moldova. Creșterile date se atestă în majoritatea statelor din regiune, inclusiv în România, care este principalul furnizor de carburanți pentru țara noastră

#pret #motorina #benzina #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.