Ambasadorul SUA la Moscova: Rusia nu vrea război, dar negociază „cu pistolul pe masă”

Rusia a precizat că nu dorește declanșarea unui război dar negociază în prezent „cu pistolul pe masă” prin masarea de trupe la granița cu Ucraina, a declarat ambasadorul american la Moscova, John Sullivan, informează Reuters.

Diplomatul american a apreciat drept „extraordinară” masarea a zeci de mii de militari ai Moscovei la granița ruso-ucraineană, o decizie care nu poate fi explicată prin pretextul unor simple manevre sau exerciții militare.

„E ca și cum ai avea o discuție sau negociere, iar eu vin, pun pistolul pe masă și spun că-mi doresc pacea”, a declarat Sullivan într-o conferință de presă. „Să sperăm că guvernul rus își va respecta cuvântul dat și nu intenționează să invadeze Ucraina. Dar situația de pe teren arată că rușii au în acest moment capacitatea de a face acest lucru”, a mai spus oficialul american referitor la posibilitatea declanșării unei invazii.

Sullivan a mai precizat că, în acest moment, Washingtonul așteaptă un răspuns al Moscovei la propunerile scrise trimise de SUA și NATO la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat vineri că, „dacă depinde de Rusia, nu va fi război” cu Ucraina. Lavrov a mai spus că propunerile primite din partea Statelor Unite cu privire la garanțiile de securitate cerute de Moscova au fost mai bune decât cele venite de la NATO.

În același timp, ministrul rus de Externe a menţionat că preşedintele Vladimir Putin va decide cu privire la felul în care va răspunde acestor propuneri. De asemenea, în următoarele două săptămâni este așteptată o întâlnire între Lavrov și secretarul de stat american Antony Blinken.

#razboi #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că Guvernul ar putea identifica cel puțin un miliard de lei suplimentar pentru bugetul anului 2027 fără a majora TVA la medicamente și produse alimentare, așa cum prevede proiectul noii politici bugetar-fiscale.

În cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” și Agenda Națională de Business, expertul a declarat că mediul de afaceri este îngrijorat de intenția autorităților de a crește TVA pentru unele produse esențiale, măsură care, în opinia sa, contravine tendințelor europene.

„Uniunea Europeană a extins posibilitatea aplicării cotelor reduse sau chiar a cotei zero de TVA pentru medicamente, produse alimentare și alte bunuri de strictă necesitate. Republica Moldova, cea mai săracă țară aflată pe drumul aderării la UE, discută exact invers despre majorarea TVA la aceste produse”, a afirmat Ioniță.

Economistul consideră că statul ar trebui să caute venituri suplimentare în alte surse fiscale și a invocat experiența anului 2009, când majorarea repetată a accizelor la produsele din tutun a dus la creșterea semnificativă a încasărilor bugetare.

Potrivit acestuia, în 2009 bugetul încasa circa 130 de milioane de lei din accizele la țigări, în timp ce în 2026 veniturile generate de produsele din tutun sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei provin din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

„Doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult decât toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că există rezerve suplimentare de venituri în sectorul produselor cu nicotină. El afirmă că țigările clasice rămân subimpozitate comparativ cu multe state europene, în timp ce produsele din tutun încălzit sunt suprataxate, fapt care stimulează cumpărăturile din afara țării și afectează comerțul legal.

Totodată, economistul atrage atenția asupra pliculețelor cu nicotină, o piață aflată în expansiune care, potrivit lui, nu este supusă unui regim de accizare comparabil cu cel aplicat altor produse care conțin nicotină.

În opinia sa, o reformă fiscală coerentă ar trebui să includă majorarea accizelor pentru produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există lacune legislative, eliminarea suprataxării unor produse și armonizarea întregului sistem de accizare a produselor cu nicotină.

„O asemenea abordare poate aduce cel puțin un miliard de lei suplimentar anual la bugetul public”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.