Intră Moldova în război? Gavrilița, cu vocea tremurândă e cu mâna pe trăgaci

28 Ian. 2022, 13:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Ian. 2022, 13:07 // Actual //  bani.md

La întrebarea sâcâitoare despre invazia rusească în Ucraina și problemele de securitate, doamna prim-ministru Gavrilița ne anunță cu glasul tremurând că vom mări cheltuielile militare. Super! De mult e timpul să dăm jos de pe postament  tancul de la Leușeni. Îi punem un motor de la un „Belarusi”, îl vopsim în galben și tulea, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza deciziile autorităților de a majora cheltuielile pentru armată.

Omul de afaceri spune, soldații moldoveni nu sunat soluția pentru asigurarea securității Republicii Moldova

Cu toată stima și respectul față de militarii moldoveni, puțini la număr și prost echipați, dat bine intenționați, nu ei sunt soluția securității naționale la moldoveni. Soluția este „umbra” unui frate mai mare. Ne tot fâsâim  cu „neutralitatea”. De secole am fost „neutri”, dar asta nu a oprit pe nimeni să ne bântuie în drumul lor spre Istanbul, Moscova sau Berlin. Adevărul este că noi suntem în mijlocul „cordonului sanitar” pe care încearcă să-l construiască între ei Vestul (a se citi SUA) și Estul (a se citi Rusia). Doamne ferește de ceva, „malo ne pocajetsea”, a opina Sturza.

Locul nostru ar fi împreună cu Europa. „Numai că ea, sărmana, fiind „vegetariană”, este total desconsiderată de „carnivorii” mai mari”.

Sunt oare vinovați nemții, care au la nivel genetic teamă de o confruntare directă cu rușii care a dus deja la două războaie mondiale și pericolul pieirii lor ca națiune? Sau au dreptate americanii care consideră că o apropiere între nemți și ruși, ca de fapt și o Europă unită și puternică, poate să pună în pericol hegemonia lor mondială? Pot ucrainenii pe bune să se autoguverneze democratic, să elimine corupția si oligarhatul, care îi fac extrem de vulnerabili?”, se întreabă fostul premier.

Ion Sturza spune că așteaptă supărări de la Chișinău și un comunicat oficial

Ei, voi nu înțelegeți nimic”. Nu atingem regimul de la Tiraspol. Nu atingem schemele cu metalul. Nu dialogăm cu rebelii la nivel local. Nu schimbăm funcționarii care nu fac față. Nu începem să învățăm birocrație. Nu venim cu o perspectivă în energie, agricultură, ocrotirea sănătății, educație, cultură, sport. Nu progresăm în reforma justiției. Nu! Ce e da? Deocamdată, da e doar „ne supărăm”. Pe opoziție – că nu e constructivă, pe presă – că pune întrebări stupide, pe societatea civilă – că e civila. Pe… continuați voi”, a punctat ironic omul de afaceri.

23 Iul. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Iul. 2026, 16:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Autostrada care va lega Republica Moldova de rețeaua europeană de autostrăzi intră într-o nouă etapă. Autoritățile de la Chișinău și București au stabilit pașii necesari pentru lansarea proiectării primilor 5 kilometri ai Autostrăzii „Unirii” A8 pe teritoriul țării noastre. În cadrul unei reuniuni de lucru au fost desemnați responsabilii pentru gestionarea contractului și coordonarea activităților dintre instituțiile implicate.

Reuniunea bilaterală a avut loc între viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, conducerea Administrației Naționale a Drumurilor și reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere din România. Părțile au convenit asupra principalelor acțiuni necesare pentru demararea etapei de proiectare și coordonarea lucrărilor.

Republica Moldova participă la proiect în calitate de partener și va gestiona componenta realizată pe teritoriul național. Aceasta include elaborarea proiectului tehnic, obținerea avizelor și autorizațiilor necesare, precum și executarea lucrărilor de construcție pe tronsonul moldovenesc.

Proiectul Autostrăzii „Unirii” A8 prevede construirea a 15,5 kilometri de autostradă pe teritoriul României, inclusiv 14 poduri și pasaje, două tuneluri și două noduri rutiere. De asemenea, vor fi construiți primii 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, care vor asigura conexiunea cu infrastructura rutieră românească.

Valoarea contractului este de 3,57 miliarde de lei, iar finanțarea este asigurată prin Programul Security Action for Europe (SAFE).