(VIDEO) Un miliardar ceh la volanul unui Bugatti Chiron. Conducea cu 417 km/h pe o autostradă în Germania

Parchetul din oraşul german Stendal, landul Saxonia-Anhalt, a deschis luni o ancheta împotriva miliardarului ceh Radim Passer care s-a filmat în timp ce conducea cu viteza de 417 km/h pe o autostradă în Germania.

În Germania, este „recomandat” să nu se depăşească viteza de 130 km/h pe autostradă. Însă miliardarul ceh Radim Passer a depăşit cu mult această limită şi s-a filmat, în cursul anului 2021, mergând cu 417 km/h la volanul unui autoturism Bugatti Chiron, în timpul zilei pe autostrada dintre Berlin şi Hanovra.

El a postat videoclipul pe canalul său de Youtube la jumătatea lunii ianuarie, explicând că „mulţi oameni (ne-au) cerut să distribuim imagini needitate” cu maşina sport, una dintre cele mai rapide din lume.

„Mulţumim lui Dumnezeu pentru siguranţa şi condiţiile bune care ne-au permis să atingem viteza de 417 km/h!”, scrie sub videoclip Radim Passer, menţionând că „vizibilitatea a fost bună şi că maşina lui are capacităţi de frânare care, din punctul său de vedere, permit o asemenea viteză”.

Videoclipul, vizionat de peste 9 milioane de ori pe Youtube, a atras însă atenţia autorităţilor.

Parchetul din Stendal a deschis luni o anchetă pentru cursă „individuală” interzisă, acuzaţie formulată atunci când un şofer, potrivit codului penal, „se deplasează cu o viteză neadaptată şi într-o manieră imprudentă care încalcă grav codul rutier”.

Într-o ţară care nu impune o limită de viteză pe autostradă, videoclipul a atras, de asemenea, critici şi a alimentat dezbaterea asupra eventualelor limite, scrie Agerpres. Ministrul Transporturilor, liberalul Volker Wissing, a condamnat în presa germană atitudinea la volan a miliardarului şi a reamintit că absenţa limitei de viteză trebuie compensată prin faptul că vehiculul trebuie să fie constant „sub control”.

Premierul landului Saxonia Inferioară, social-democratul Stephan Weil, pledează pentru stabilirea unei limite de viteză. Există „multe motive întemeiate” pentru o astfel de măsură, a explicat el în săptămânalul Der Spiegel, menţionând siguranţa şi o mai bună protecţie a mediului.

„Deşi nu va face o mare diferenţă pe numeroase porţiuni având în vedere drumurile aglomerate şi limite de viteză deja existente, susţin o limită maximă de 130 km/h”, a adăugat el.

Problema spinoasă a unei viteze limitate pe autostrăzi s-a aflat în centrul negocierilor coaliţiei în toamna anului trecut. Social-democraţii şi Verzii au susţinut o astfel de măsură, însă partenerul lor de coaliţie Partidul Liberal Democrat (FDP) s-a opus şi a avut câştig de cauză.

#bugatti chiron #viteza #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.