Rusia joacă dur. Gazprom pune noi condiții în auditarea datoriei Moldovagaz. Negruța: Este responsabilitatea Moldovei

După nemulțumirea Gazpromului exprimată într-un comunicat de presă că Republica Moldova nu ia în calcul opinia părții ruse la auditarea datoriei Moldovagaz de 709 mil. USD față de concernul rus, Veaceslav Negruța, membrul în Consiliul de Observatori declară răspicat că, „este responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova de a asigura un audit independent”.

Acționarul majoritar (Gazprom n.r) a convocat unilateral, pentru data de 2 februarie 2022, o ședință a Consiliului de Observatori pentru aprobarea documentației de organizare a auditului datoriilor, contrar prevederilor p. 5 din Protocol, care prevede coordonarea de către Consiliu doar a raportului final de audit, efectuarea procesului de audit fiind în competența „părții moldovenești”, a explicat Veaceslav Negruța.

În opinia membrului Consiliului de Observatori, în ședința din 2 februarie s-a dorit aprobarea unor decizii contrare înțelegerilor anterioare.

Pentru a evita aprobarea unilaterală de către acționarul majoritar a unor decizii contrare unor înțelegeri anterioare între acționari, precum și pentru a nu admite contradicții cu cadrul legal și normativ de care se conduce „partea moldovenească”/Guvernul Republicii Moldova în efectuarea unui audit independent, s-a decis neprezentarea în ședința, respectiv neadmiterea cvorumului necesar acționarului majoritar pentru astfel de decizii”, susține Negruța .

Potrivit lui Negruța, un audit independent al datoriilor și penalităților pretinse între cei doi agenți economici este în interesul tuturor, inclusiv „Gazprom” și „Moldovagaz”. „Iar caracterul independent al auditului datoriilor poate fi asigurat de „partea moldovenească”/Guvernul Republicii Moldova, conform Protocolului din 29.10.2021 și respectând cadrul legal”.

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat pe 27 ianuarie că a finalizat pregătirea documentației de atribuire aferentă procedurii de achiziție publică privind achiziționarea serviciilor de audit al datoriei SA „Moldovagaz” față de SA „Gazprom” și SRL „Factoring Finance” pentru gazele livrate consumatorilor din regiunea separatistă transnistreană.

Gazprom a anunțat în data de 8 februarie în comunicatul său că Republica Moldova nici măcar nu ar fi ținut cont de propunerile Gazprom pentru alegerea companiei care va efectua auditul.

În cazul în care acest audit la Moldovagaz va avea loc, până la 1 mai 2022 Moldovagaz și Gazprom vor semna un acord de reglementare a datoriei Moldovagaz pentru gazul livrat consumatorilor de pe malul drept al Nistrului pentru un termen de cinci ani.

Compania de distribuție a gazelor naturale Moldovagaz a fost înființată în 1999. Gazprom controlează 50+1% în Moldovagaz, în timp ce Guvernul Republicii Moldova deține încă 35,3% din acțiuni, iar 13,44% aparține republicii nerecunoscute Transnistria, care și-a transferat acțiunile către Gazprom pentru administrare.

#Negruța #APP #audit #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei