S-a scumpit carnea de pui. Producători s-au înglodat, cer ajutorul statului să nu falimenteze

În ultima perioadă scumpirile se țin lanț. Pe parcursul lunii ianuarie, majoritatea avicultorilor au scumpit carnea de pasăre cu 5-7%.

Contactat de Bani.md, președintele Asociației Patronale a Avicultorilor din Moldova (APAM), Eugeniu Voinițchi a declarat că scumpirea apare în urma creșterii prețurilor la carburanți și gaz natural ceea ce a condus la creșterea costului de producție.

„Costul de producție al cărnii s-a mărit cu 30 – 35% în urma scumpirii carburanților și gazului. Dacă până la scumpirea gazului pentru un kilogram de masă vie se cheltuia în jur de 2 lei pentru gaz, acum depășește 5 lei, ceea ce înseamnă o scumpire semnificativă.”, a menționat Eugeniu Voinițchi.

De asemenea, dacă statul nu va interveni cu măsuri de susținere a sectorului zootehnic, multe întreprindere zootehnice ar putea falimenta.

„La moment costul de producție depășește costul de vânzare. Sectorul producătorilor de carne și ouă lucrează în minus.”

În acest sens, producătorii de carne pasăre, porc și iepure au solicitat o întâlnire cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor.

Una dintre soluțiile pe care o vede președintele APAM ar fi eliminarea taxei pentru valoarea adăugată, măsură întreprinsă și în Polonia.

„În Republica Moldova taxa reprezintă 20%, ceea ce reprezintă o povară fiscală destul de complicată pentru sectorul zootehnic. Cu părere de rău nu suntem auziți.”

#intreprinderi zootehnice #carne de pui #scumpire #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.