Iahtul lui Vladimir Putin de 87 de milioane de euro a părăsit de urgenţă şantierul naval german

Iahtul de lux „Graceful”, care aparține președintelui rus Vladimir Putin, a plecat luni, șapte februarie, la ora 06:00, din șantierul naval „Blohm+Voss”, portul Hamburg, a dezvăluit publicația germană Kieler Nachrichten. Prin canalul Kiel, spre apele teritoriale rusesți, via Marea Baltică. Presa germană relatează că „Fuga” este cauzată de teamă că iahtul ar putea fi reţinut ca sancţiune.

Iahtul este un gigant de 82 de metri lungime, care cântăreşte în jur de 2800 de tone şi poate atinge 18 de noduri. Valoare sa este estimată la 87 de milioane de euro. Iahtul se afla în şantier pentru ca două noi balcoane să fie ataşate, iar motoarele să fie revizuite. Ambarcațiunea a fost construită în 2014, cu aproximativ 87.000.000 de euro.

Iahtul alb andocase în septembrie 2021, după ce, anterior, Vladimir Putin l-a primit pe navă, în largul Mării Negre, pe președintele belarus, Alexandru Lukașenko, care i-a cerut sprijin politic şi economic, pe fondul sancţiunilor occidentale impuse Minskului.

Ziarul Bild scrie că plecarea „în fugă” este cauzată de teamă că iahtul ar putea fi reţinut ca sancţiune pentru situaţia tot mai tensionată din Ucraina. Totuşi, nu datele tehnice au adus ambarcațiunea în atenţia publică, ci, probabilul, proprietarul, care conform presei germane, este preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

După ce publicaţia Kieler Nachrichten a relatat despre modernizarea iahtului, nava a pornit brusc pe mare. Direcţia a fost EST și, potrivit portalului marinetraffic.com, în prezent, este foarte aproape de exclava rusă Kaliningrad.

#iaht #lux #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina