Achită simplu și ușor călătoria cu cardul: validatoarele staționare, instalate în transportul din Chișinău

15 Feb. 2022, 16:29
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
15 Feb. 2022, 16:29 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Să circuli în transportul public din Chișinău devine și mai plăcut, modern și sigur. De astăzi, călătoriile în transportul public din capitală pot fi achitate de sine stătător – la validatoarele staționare instalate în unitățile de transport. Soluția tehnologică a fost dezvoltată de maib, compania Mastercard, cu suportul Primăriei municipiului Chișinău, în cadrul proiectului pilot de acceptare a plăţilor fără numerar pentru călătoria în transportul urban.

Primele validatoare staționare au fost instalate de maib pe ruta de troleibuz 30 și ruta de autobuz 37, cu suportul specialiștilor Mastercard din Kiev. În curând, cu validatoare staționare vor fi echipate troleibuzele 22, 23 și 24, precum și autobuzele de pe rutele nr. 2 și 5: în prezent, pe aceste rute chișinăuienii și oaspeții capitalei pot achita cu cardul la POS terminalele mobile ale taxatorilor.

Fiecare unitate de transport va fi dotată cu două validatoare staționare – la mijlocul și în partea din spate a salonului vehiculului.

Pentru a plăti la validatoarele staționare, este suficient:

  • să apropii de ecranul validatorului cardul bancar contactless, smartphone-ul sau alt dispozitiv care acceptă funcţia de plată contactless (tichetele de masă și cardurile maib liber nu sunt acceptate);
  • după confirmarea plăţii, o sumă egală cu costul călătoriei este debitată automat de pe card;
  • confirmarea plății va fi afișată imediat pe ecranul validatorului;
  • despre confirmarea plății vei fi informat și de aplicația mobilă a băncii emitente a cardului sau prin SMS-notificare, dacă ai activat această opțiune la banca emitentă a cardului, sau extras bancar.

În cazul plăţii fără numerar, preţul călătoriei nu se modifică şi constituie 2 lei pentru rutele de troleibuz şi 3 lei pentru rutele de autobuz. Nu se percep comisioane suplimentare pentru plăţile fără numerar.

Pentru achitările la validatoarele staționare nu vei primi bilet confirmativ. În unitățile de transport vor circula controlorii – aceștia îți pot solicita să apropii cardul bancar de validator sau de un POS terminal special, care va confirma sau infirma achitarea călătoriei.

Achitarea contactless are mai multe avantaje și beneficii atât pentru pasageri, cât și pentru taxatori:

  • rapiditate – achitarea are loc în câteva clipe;
  • comoditate – este suficient să apropii cardul bancar de validatorul staționar;
  • siguranță – informaţiile legate de plată sunt protejate de un cod dinamic unic (criptogramă), care nu poate fi utilizat a doua oară în scopuri frauduloase; cu același card este posibilă achitarea repetată de 4 ori într-un interval de o oră;
  • igienă – bancnotele şi monedele păstrează pe ele peste 26.000 de bacterii, în timp ce prinachitarea contactless eviți schimbul de bani din mână în mână;
  • independență – nu mai este nevoie să interacționezi cu cineva pentru a achita;
  • autonomie – validatoarele nu se descarcă niciodată, fiind conectate permanent la o sursă de energie;
  • automatizare – dispar erorile generate de factorul uman;
  • digitalizare – tichetarea electronică contribuie la modernizarea călătoriilor şi ne ajută să dezvoltăm o societate cashless.

Amintim că proiectul pilot de achitare contactless în transportul public din capitală a fost lansat în luna martie a anului trecut. Proiectul reprezintă primul pas în cadrul Memorandumului de colaborare strategică, care a fost semnat de Mastercard şi Primăria municipiului Chişinău în ianuarie 2021.

Ajută-ne să fim mai buni. Scrie-ne despre experiența achitării la validatoarele staționare la adresa de e-mail experienta.ta@maib.md sau într-un mesaj pe pagina de Facebook. Opinia ta este importantă și ne va ajuta să îmbunătățim produsele și serviciile maib.

Despre Mastercard

Masterсard este o companie tehnologică globală din industria plăţilor. Misiunea sa este să dezvolte şi să fortifice o economie digitală, care oferă priorităţi tuturor şi oriunde, prin intermediul tranzacţiilor sigure, simple şi accesibile bazate pe tehnologie. Folosind date şi reţele sigure, parteneriatele şi energiile companiei, oferă soluţii şi inovaţii care să ajute oamenii, instituţiile financiare, guvernele şi afacerile să-şi realizeze potenţialul său maxim. Cultura Mastercard şi tot ceea ce face compania în interiorul său şi în afara ei sunt determinate în funcţie de coeficientul de decenţă (decency quotient, DQ). Mastercard gestionează afaceri în peste 210 ţări şi teritorii şi creează o lume durabilă care oferă oportunităţi nepreţuite pentru toată lumea.

Despre maib

Maib este banca comercială nr.1 în Republica Moldova, în topul clasamentelor performanţei bancare, cu peste 1/3 cotă de piaţă la indicatori, precum credite, depozite, active şi profit. Maib este cel mai mare acceptant de carduri pe toate domeniile de business: POS terminale, ATM, comerţ electronic, terminale de autoservire. Banca oferă clienţilor săi cele mai variate şi inovative soluţii de acceptare a plăţilor prin intermediul cardurilor bancare. Prin reţeaua sa vastă, maib deserveşte aproximativ un milion de clienţi, persoane fizice, IMM-uri şi clienţi corporativi. În 2021, pentru al doilea an consecutiv, maib a obţinut titlul „Best Digital Bank Moldova”, oferit de Global Banking and Finance Review. Totodată, maib a fost desemnată „Cea mai bună bancă în Moldova” de Revista Global Finance şi Euromoney.

P.

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.