Inflație, șut în locurile sensibile: Scumpirile, generate de consumul excesiv al moldovenilor

Rata anuală a inflației, în luna ianuarie 2022 a înregistrat 16,6 la sută, fiind superioară cu 2,6 puncte procentuale față de decembrie 2021. Evoluția respectivă a fost determinată, de contribuția prețurilor la produsele alimentare (7,6 puncte procentuale), inflației de bază (4,2 puncte procentuale), prețurilor reglementate (2,9 puncte procentuale) și prețurilor la combustibili (1,9 puncte procentuale), arată datele Biroului Național de Statistică.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat în cadrul prezentării „Raportului asupra inflației” că accelerarea inflației se datorează și consumului populației. „Cererea agregată crescut cu 11% în trimestrul III al anului 2021. Și acest lucru se datorează majorării surselor de finanțare – remitențe salarii, asigurări sociale și creditele acordate persoanelor fizice”, a explicat Armașu.

Guvernatorul a spus că este imposibil să fie atacat valul de inflație din afara țării.

Această inflație este importată. Pentru noi e important să diminuăm consecințele și șocurile de runda a doua majorării prețurilor în lanț și ca șocurile să fie absorbite rapid de economie, iar creșterea economică să revină la potențial”, a explicat Armașu.

Șeful băncii centrale a precizat că pentru a trece cât mai repede peste valul de scumpiri este important ca instituțiile statului să își „îndeplinească mandatul”.

Noi vom reveni cu măsuri de relaxare pentru a susține economia. BNM se gândește și la stabilitatea macro financiară. Este vorba de reducerea presiunilor pe balanța comercială și pe balanța de plăți pentru a avea o stabilitate monetară și financiară”, a punctat guvernatorul.

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

#BNM. prețuri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.