Inflație, șut în locurile sensibile: Scumpirile, generate de consumul excesiv al moldovenilor

Rata anuală a inflației, în luna ianuarie 2022 a înregistrat 16,6 la sută, fiind superioară cu 2,6 puncte procentuale față de decembrie 2021. Evoluția respectivă a fost determinată, de contribuția prețurilor la produsele alimentare (7,6 puncte procentuale), inflației de bază (4,2 puncte procentuale), prețurilor reglementate (2,9 puncte procentuale) și prețurilor la combustibili (1,9 puncte procentuale), arată datele Biroului Național de Statistică.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat în cadrul prezentării „Raportului asupra inflației” că accelerarea inflației se datorează și consumului populației. „Cererea agregată crescut cu 11% în trimestrul III al anului 2021. Și acest lucru se datorează majorării surselor de finanțare – remitențe salarii, asigurări sociale și creditele acordate persoanelor fizice”, a explicat Armașu.

Guvernatorul a spus că este imposibil să fie atacat valul de inflație din afara țării.

Această inflație este importată. Pentru noi e important să diminuăm consecințele și șocurile de runda a doua majorării prețurilor în lanț și ca șocurile să fie absorbite rapid de economie, iar creșterea economică să revină la potențial”, a explicat Armașu.

Șeful băncii centrale a precizat că pentru a trece cât mai repede peste valul de scumpiri este important ca instituțiile statului să își „îndeplinească mandatul”.

Noi vom reveni cu măsuri de relaxare pentru a susține economia. BNM se gândește și la stabilitatea macro financiară. Este vorba de reducerea presiunilor pe balanța comercială și pe balanța de plăți pentru a avea o stabilitate monetară și financiară”, a punctat guvernatorul.

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

#BNM. prețuri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alocația de stat pentru copii din România nu va fi majorată nici în anul 2026, pentru al doilea an consecutiv, deși legislația prevede indexarea automată anuală cu rata inflației. Decizia, consfințită prin așa-numita „Lege Bolojan”, afectează nu doar familiile din România, ci și mii de cetățeni ai Republicii Moldova care dețin cetățenie română și beneficiază de acest drept social.

După ce indexarea aferentă anului 2025 a fost suspendată prin Ordonanța de Urgență, denumită „OUG trenuleț”, adoptată de guvernul condus de Marcel Ciolacu, majorarea prevăzută pentru 2026 a fost la fel anulată. Actul normativ menține cuantumul alocațiilor la nivelul din decembrie 2025, identic cu cel din decembrie 2024.

Potrivit Legii privind alocația de stat pentru copii, aceasta ar trebui indexată anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației comunicată de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, două indexări consecutive, aferente inflației din anii 2023 și 2024, au fost suspendate prin decizii politice.

În termeni financiari, blocarea indexărilor înseamnă că fiecare copil pierde cel puțin 945 de lei românești pe parcursul celor doi ani, sumă care ar fi rezultat din aplicarea ratelor oficiale ale inflației de 10,4% pentru 2023 și 5,6% pentru 2024. Pierderea echivalează cu aproximativ 3 780 de lei moldovenești, raportat la cursul actual.

În prezent, alocația de stat este de 292 de lei românești pe lună pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani (aprox. 1 170 de lei moldovenești) și de 719 lei românești pe lună pentru copiii cu vârsta sub 2 ani sau pentru copiii cu dizabilități (aprox. 2 880 de lei moldovenești).