Realitatea cutremurătoare! Suntem un popor sărac în statistici, dar importăm mai mult decât producem

În anul 2021 exporturile de mărfuri au însumat 3 miliarde dolari SUA, valoare mai mare cu 27,5% comparativ cu cea înregistrată în anul 2020, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în anul 2021, au totalizat 1919,4 milioane dolari SUA (cu 17,0% mai mult comparativ cu anul 2020), deținând o pondere de 61,1% în total exporturi, în scădere cu 5,4 puncte procentuale față de anul 2020.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în anul 2021, au avut o valoare de 466,2 milioane dolari SUA (cu 23,7% mai mult în raport cu anul 2020), care echivalează cu o cotă de 14,8% în total exporturi, în descreștere cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2020.

Ponderea cea mai mare în volumul exporturilor o au România (26,5%), Turcia (10,0%), Federația Rusă (8,8%), Germania (7,8%), Italia (7,6%).

În ceea ce privește importurile, în anul 2021 acestea au însumat 7 miliarde dolari SUA, nivel superior celui realizat în anul 2020 cu 32,5%.

În topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: Federația Rusă (14,7% din total importuri), China (11,7%), România (11,6%), Ucraina (9,3%)

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în anul 2021, a unui deficit record al balanței comerciale în valoare de 4 miliarde dolari SUA.

Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este în scădere în comerțul cu statele UE și cu statele CSI.

Experții economici susține că sporirea importurilor arată că moldoveni s-au avântat în cumpărături anul trecut, iar acest lucru a sporit importurile, ceea ce a și influențat nivelul record al deficitului comercial.

#deficit #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.