Autoritățile „afumate” de businessul cu țigări. Moldova este liderul contrabandei cu tutun peste Prut

Piaţa neagră a ţigaretelor din România creşte uşor în ianuarie 2022 cu 0,4 p.p. faţă de noiembrie 2021, până la 7,8% din totalul consumului.

În luna ianuarie, deşi la nivel naţional (România n.a) piaţa neagră s-a menţinut relativ constantă, în anumite regiuni fluctuaţiile au fost semnificative. Cea mai mare creştere a comerţului ilegal cu ţigarete s-a înregistrat în nord-est, şi anume 5,8 p.p. faţă de noiembrie 2021, până la 25,6%, regiunea continuând să fie cea mai afectată de contrabandă. O creştere de 2,6 p.p. până la 4,2% se înregistrează şi în Bucureşti. Pe de altă parte, în regiunea sud-est este notată o scădere de 5,4 p.p., până la 2,5%. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, „cheap whites” continuă să deţină cea mai mare pondere, de aproape 60%, deşi se află în scădere cu 4,9 p.p.. Ponderea produselor provenite din Ucraina creşte uşor cu 0,2 p.p., iar Moldova şi Serbia se menţin constante, cu 3,5%, respectiv 0%.”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

Prevenirea şi combaterea contrabandei cu produse din tutun, precum şi menţinerea nivelului mediei anuale a consumului de ţigarete provenite din contrabandă la sub 10% din totalul consumului, reprezintă obiective importante ale autorităţii vamale din România.

De remarcat că rezultatele recente arată o creştere cu peste 9% în anul 2021, comparativ cu anul 2020, a veniturilor colectate la bugetul statului provenind din accizele pentru produsele din tutun. Astfel, în cursul anului 2021, autoritatea vamală a fost activ implicată în prevenirea şi combaterea fenomenului de contrabandă cu produse din tutun, atât prin acţiuni proprii, desfăşurate de structurile de supraveghere şi control vamal de la nivel central şi teritorial, cât şi prin participarea la acţiuni comune de tip Joint Customs Operation, Joint Border Control Operation sau Joint Action Days, alături de alte state membre sau de autorităţile vamale din Republica Moldova şi Ucraina, acţiuni ce au fost coodonate/organizate, după caz, de Organizaţia Mondială a Vămilor, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) sau Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (FRONTEX), susține Preşedintele Autorităţii Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.

Producătorii de ţigarete din România consideră că, pentru menţinerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria ameninţărilor identificate în Strategia de apărare a ţării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete

#contrabanda #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.