Cum s-au apropiat regiunile separatiste Donețk și Lugansk de Rusia: bani, pașapoarte și vaccinuri

22 Feb. 2022, 08:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Feb. 2022, 08:16 // Actual //  bani.md

Moscova a cultivat legături strânse cu separatiștii proruși care controlează teritoriile separatiste din regiunea Donbas din estul Ucrainei, a căror independență a recunoscut-o Rusia luni seara, dar neagă că au vreun rol în războiul lor de aproape opt ani cu forțele guvernamentale ucrainene, relatează Reuters.

Anunțul vine pe fondul temerilor crescânde ale Occidentului că Rusia, care a adunat aproximativ 150.000 de soldați lângă granița cu Ucraina, este gata să invadeze țara.
Moscova neagă orice astfel de plan, dar a anunțat că forțele sale armate vor fi trimise în republicile separatiste pentru „a menține pacea”.

Pașapoartele rusești

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a spus luni că Moscova a eliberat 800.000 de pașapoarte rusești rezidenților din Donbas, de când Vladimir Putin a semnat un ordin, în aprilie 2019, prin care le permite să solicite cetățenia printr-o procedură accelerată.
La acea vreme, Uniunea Europeană a declarat că măsura este un atac la suveranitatea Ucrainei, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut mai multe sancțiuni împotriva Moscovei.
În mai 2021, Zelenski a descris inițiativa Moscovei drept un prim pas către anexarea regiunii.

Sprijin financiar

Un fost înalt oficial din autoproclamata Republică Populară Donețk a declarat pentru Reuters în 2016 că Rusia finanțează direct pensiile și salariile din sectorul public în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei.
După izbucnirea războiului, Kievul a încetat să plătească salarii angajaților din sectorul public înregistrați ca locuitori în zone controlate de separatişti. O mare parte din industria grea de care depinde Donbas a încetat să funcționeze.
Moscova spune, pe de altă parte, că nu finanțează administrațiile separatiste.

Rubla rusească

Ambele regiuni separatiste au abandonat grivna ucraineană în favoarea rublei rusești, ca monedă oficială.

Școlile locale urmează acum curriculumul național rus în loc de cel predat în Ucraina.
În 2021, Donețk a marcat Ziua Rusiei pe 12 iunie, care este o sărbătoare națională în Rusia.

Comerțul

La sfârșitul anului 2021, Putin a ordonat guvernului rus să ridice restricțiile la exporturile și importurile de mărfuri între Rusia și părți din regiunile Donețk și Lugansk. Autoritățile ruse au spus că mișcarea a fost concepută pentru a compensa blocajul economic dintre aceste regiuni și restul Ucrainei.

Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că decretul lui Putin a echivalat cu o „ingerință gravă în afacerile interne ale Ucrainei” și a trimis un protest ministerului rus de Externe.

Sprijin la alegeri

Rusia Unită, partidul de guvernământ care îl sprijină pe Putin, a făcut campanie în estul Ucrainei pe teritoriul controlat de separatiștii susținuți de Moscova înainte de alegerile parlamentare din septembrie 2021.

În timp ce Kievul a prezentat inițiativa ca pe o formă de „rusificare”, Moscova a spus că nu este nimic neobișnuit dacă persoanele dublă naționalitate votează la alegerile din Rusia.
Electoratul rus din Donbass sprijină în mod covârșitor partidul de guvernământ.
Vaccinuri anti-COVID.

Autoritățile locale din Donețk au declarat în ianuarie 2021 că Rusia a început să furnizeze vaccin Sputnik V împotriva COVID-19 regiunii controlate de separatiști, în ciuda interdicției de la Kiev.

Ucraina, care interzice utilizarea vaccinului rusesc, a declarat la momentul respectiv că se aștepta la un transport de vaccinuri fabricate în Occident.

Fondul rus de investiții directe, care comercializează vaccinul Sputnik în străinătate, a declarat că nu aprovizionează regiunile separatiste Donețk sau Lugansk.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.