Mercedes-Benz accelerează producţia de vehicule electrice. Planurile producătorului auto

Mercedes-Benz se aşteaptă ca până în a doua jumătate a deceniului să aibă fabrici care produc exclusiv vehicule electrice (EV), dar va evita să construiască uzine exclusiv pentru EV, şi în schimb va păstra linii de producţie flexibile, în linie cu cererea de pe piaţă.

Producătorul auto german previzionează că liniile sale de producţie din fabrici vor trece integral la producerea exclusivă de vehicule electrice chiar mai rapid, a anunţat şeful de producţie Joerg Burzer, într-un interviu acordat Reuters, citat de Agerpres.

„Construirea unei fabrici pentru maşini pe baterii necesită timp. Avem o altă abordare. Cu siguranţă în următorii ani vom avea unele linii de producţie exclusiv pentru vehicule electrice, vom vedea fabrici întregi axate pe EV, aceasta este tema pentru a doua jumătate a deceniului”, a declarat Burzer.

Producătorul de maşini premium va lansa producţia modelului EQE la Bremen mai târziu în acest an, ulterior urmând să fie produs la uzinele din Beijing şi Tuscaloosa.

Mercedes se bazează pe acest model, versiunea electrică a E-class, pentru a-şi majora vânzările de vehicule electrice, după ce a renunţat la investiţiile în motoarele cu combustie pentru platformele unde se produc doar maşini electrice.

„Cu EQE produs la Bremen şi apoi la Beijing, venim pe un segment în care putem livra volume mult mai ridicate”, a explicat Burzer.

#EV #producator auto #mercedes benz #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.