Această țară a fost numită cea mai fericită din lume, pentru al patrulea an consecutiv

Să spunem că anul trecut a fost unul dificil pentru oamenii din întreaga lume – ar fi să subestimăm realitatea.

Nu numai că pandemia Covid-19 a dus la moartea a peste 2,6 milioane de oameni din întreaga lume, ci a dus și la un cutremur masiv în viața de zi cu zi pentru mulți dintre noi.

Dar, în ciuda evenimentelor devastatoare din ultimele 12 luni și a scăderii indicatorilor sănătății mintale în mai multe părți ale lumii, nu a existat nicio schimbare în primul loc atunci când este vorba de clasarea celei mai fericite țări din lume.

Pentru al patrulea an consecutiv, Finlanda a ieșit pe primul loc în lista anuală oferită de datele din Gallup World Poll, iar Islanda, Danemarca, Elveția și Olanda au urmat pe poziția a doua, a treia, a patra și, respectiv, a cincea.

În timp ce Statele Unite au trecut de la locul 18 la locul 14, iar Regatul Unit a scăzut de la locul 13 la locul 18, Australia a ocupat locul 12.

„Trebuie să învățăm urgent de la Covid-19”, a declarat co-editorul raportului Jeffrey Sachs, profesor și director al Centrului pentru Dezvoltare Durabilă de la Universitatea Columbia, scrie CNN.

„Pandemia ne amintește de amenințările globale de mediu, de necesitatea urgentă de a coopera și de dificultățile de realizare a acestui proces în fiecare țară și la nivel global”.

#Danemarca #Gallup World Poll #Olanda #Elveția #Finlanda #Indexul Fericirii #Islanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.