Această țară a fost numită cea mai fericită din lume, pentru al patrulea an consecutiv

Să spunem că anul trecut a fost unul dificil pentru oamenii din întreaga lume – ar fi să subestimăm realitatea.

Nu numai că pandemia Covid-19 a dus la moartea a peste 2,6 milioane de oameni din întreaga lume, ci a dus și la un cutremur masiv în viața de zi cu zi pentru mulți dintre noi.

Dar, în ciuda evenimentelor devastatoare din ultimele 12 luni și a scăderii indicatorilor sănătății mintale în mai multe părți ale lumii, nu a existat nicio schimbare în primul loc atunci când este vorba de clasarea celei mai fericite țări din lume.

Pentru al patrulea an consecutiv, Finlanda a ieșit pe primul loc în lista anuală oferită de datele din Gallup World Poll, iar Islanda, Danemarca, Elveția și Olanda au urmat pe poziția a doua, a treia, a patra și, respectiv, a cincea.

În timp ce Statele Unite au trecut de la locul 18 la locul 14, iar Regatul Unit a scăzut de la locul 13 la locul 18, Australia a ocupat locul 12.

„Trebuie să învățăm urgent de la Covid-19”, a declarat co-editorul raportului Jeffrey Sachs, profesor și director al Centrului pentru Dezvoltare Durabilă de la Universitatea Columbia, scrie CNN.

„Pandemia ne amintește de amenințările globale de mediu, de necesitatea urgentă de a coopera și de dificultățile de realizare a acestui proces în fiecare țară și la nivel global”.

#Danemarca #Gallup World Poll #Olanda #Elveția #Finlanda #Indexul Fericirii #Islanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Universitățile din Chișinău își explorează posibilitatea de a se uni pentru a forma o instituție academică mai puternică și mai competitivă în regiune. Discuția incipientă privind fuziunea dintre Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat a atras atenția și interesul comunității academice și al opiniei publice.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a dezvăluit în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8 că rectorii celor două universități au început discuțiile preliminare, iar o discuție mai profundă urmează să fie purtată cu profesorii și personalul academic. Cu toate acestea, procesul va fi unul complex și necesită sprijinul majorității membrilor ambelor instituții.

„Potențialele avantaje ale fuziunii sunt remarcabile, inclusiv creșterea competitivității în plan regional și devenirea unei dintre cele mai mari universități din spațiul românesc. De asemenea, o posibilă fuziune ar asigura existența unei oferte educaționale comprehensive, fără suprapuneri între specializările celor două universități”, a spus Perciun.

Ministrul Educției a spus că este salutabil că inițiativa pentru fuziune vine din partea rectorilor, semnificând un nivel de maturitate și asumare în mediul academic. Cu toate acestea, deciziile finale nu vor fi luate în grabă, iar procesul de consultare cu colectivele universitare nu va fi unul simplu.

Se estimează că o decizie cu privire la fuziune ar putea fi luată nu mai târziu de începutul anului viitor, după o analiză atentă și consultări extinse.

Ieri, 30 aprilie, rectorul Universități Tehnice, Viorel Bostan, în cadurul unei ședințe de la Guvern, a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.